Ce spun psihologii despre copiii care numără pe degete?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Un nou studiu elvețian arată că cei mici care folosesc de timpuriu numărarea pe degete se descurcă mai bine la adunare decât cei care nu o folosesc.

Există o dezbatere amplă între cercetători despre cât de utilă este numărarea pe degete pentru copii.

• Descoperă codul secret al cuvintelor! Teodora Mețiu dezvăluie la „Altceva cu Adrian Artene” puterea ascunsă a…
• Țara care se transformă rapid în cel mai mare laborator de testare pentru Inteligența Artificială

Psihologii educaționali spun că numărarea pe degete îi ajută pe copii să gândească diferite strategii fără să își suprasolicite memoria de lucru. Memoria de lucru este capacitatea creierului de a reține temporar informații în timp ce rezolvăm o sarcină. Copiii folosesc degetele până când stăpânesc strategii mai abstracte.

În creier se activează zone similare atunci când miști degetele

Cercetătorii din domeniul cogniției întrupate (învățare prin acțiuni) susțin că asocierea numerelor cu degetele este „ceva natural” și, deci, ar trebui încurajată, potrivit The Conversation.

Neurocercetătorii observă și că în creier se activează zone similare atunci când miști degetele și când te gândești la numere, ceea ce ajută memoria.

Mai multe studii realizate direct în clasă au arătat că elevii care folosesc strategii bazate pe degete pentru rezolvarea exercițiilor la matematică au rezultate mai bune decât cei care nu le folosesc, cel puțin până în jurul vârstei de șapte ani. După această vârstă, situația se inversează.

Așadar, înainte de șapte ani, cei care numără pe degete sunt mai buni. După șapte ani, cei care nu mai folosesc degetele sunt cei care performează mai bine.

Un nou studiu realizat de Universitatea din Lausanne a făcut un pas important în clarificarea acestei dezbateri. Cercetătorii spun că studiile anterioare au lăsat două explicații posibile pentru schimbarea observată în jurul vârstei de șapte ani.

Prima interpretare este că strategiile bazate pe degete devin ineficiente când exercițiile devin mai complexe. De exemplu, 13 + 9 este mai greu decât 1 + 3. Astfel, copiii care rămân la numărarea pe degete nu mai au performanțe la fel de bune.

A doua explicație este diferită. Copiii care nu mai folosesc degetele la șapte ani (și au rezultate mai bune) ar fi, de fapt, foști utilizatori ai acestei strategii. Ei ar fi trecut în timp la strategii mentale mai avansate.

Pentru a clarifica aceste posibile explicații, cercetătorii au urmărit aproape 200 de copii. Studiul a acoperit intervalul dintre 4 ani și jumătate și 7 ani și jumătate. La fiecare șase luni, copiii erau evaluați la adunare și observați în privința folosirii degetelor.

Acești copii aveau cele mai bune rezultate la adunare

Un aspect important este că cercetătorii au notat când copiii au început sau au încetat să folosească degetele. La fiecare evaluare, copiii erau clasificați în: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți sau foști utilizatori.

Studiul a arătat că, la vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori. Acești copii aveau cele mai bune rezultate la adunare. Ei continuau să progreseze și un an mai târziu. Aceste rezultate sunt importante, pentru că în studiile anterioare acești copii apăreau doar ca „neutilizatori”, fără a se ști că, de fapt, folosisera degetele în trecut.

În noul studiu elvețian, doar 12 copii nu au folosit niciodată degetele. Aceștia au avut cele mai slabe rezultate.

Studiul a mai arătat că „începătorii târzii” – copiii care abia începuseră să folosească degetele între 6,5 și 7,5 ani – nu se descurcau la fel de bine ca foștii utilizatori.