Cercetările indică modificări cerebrale la vulpile prietenoase cu oamenii. Oamenii de știință care au studiat creierul vulpilor domesticite au identificat modificări într-o regiune cerebrală asociată anterior cu agresivitatea. Descoperirea provine dintr-un studiu care a comparat creierul vulpilor domesticite, cu cel al vulpilor agresive și cu al exemplarelor sălbatice.
Cercetările indică modificări cerebrale la vulpile prietenoase cu oamenii. Cercetătorii de la Universitatea Cornell (SUA) au observat diferențe în hipotalamusul ventromedial, o regiune situată la baza creierului, implicată în declanșarea agresivității, în reglarea consumului de energie, în instinctele materne și în comportamentul social.
Studiul se bazează pe un experiment început în Siberia la sfârșitul anilor 1950. Geneticienii ruși au observat atunci că unele vulpi crescute în fermele pentru blănuri erau mai prietenoase cu îngrijitorii, în timp ce altele manifestau un comportament agresiv.
Cercetătorii au încrucișat selectiv exemplare mai prietenoase, iar după numai șase generații au obținut pui care interacționau cu oamenii. Vulpile domesticite au început să prezinte și trăsături fizice specifice animalelor domestice, precum urechi lăsate și boturi mai scurte.
„Am vrut să înțelegem care sunt mecanismele neurologice din spatele acestor schimbări comportamentale, apărute foarte rapid în urma selecției”, a explicat Eirene Markenscoff-Papadimitriou, profesoară asociată de biologie moleculară și genetică și autoare principală a studiului.
Cercetarea arată cum presiunile mediului pot modifica structura creierului într-un interval relativ scurt.
Studiile anterioare pe șoareci au folosit optogenetica, o tehnică prin care lumina activează anumiți neuroni din hipotalamusul ventromedial, care exprimă o proteină numită receptor alfa pentru estrogen. Activarea acestor celule poate declanșa imediat un atac asupra altui șoarece.
„Am presupus că vor exista diferențe în numărul acestui tip de celule și am descoperit că hipotalamusul vulpilor domesticite conține mai puțini neuroni care exprimă receptorii pentru estrogen, cunoscuți pentru rolul lor în circuitul cerebral al agresivității”, a explicat cercetătoarea, citată de EurekAlert.
Următorul pas va fi identificarea mecanismelor prin care domesticirea provoacă aceste modificări în hipotalamusul ventromedial, o regiune a creierului care a fost relativ puțin studiată până acum.
Studiul a fost publicat în revista Current Biology.
Biologii au descoperit cele mai zgomotoase păsări din lume
Ghețarii din Elveția au pierdut aproape o cincime din volumul de gheață în ultimii cinci ani
Un ghețar montan impresionant din Tibet a supraviețuit ultimei ere glaciare