Ceva tulburător se întâmplă atunci când „înveți” cu ChatGPT

ChatGPT și alți chatboți AI încep să înlocuiască motoarele de căutare. În loc să te lase să faci munca anevoioasă de a căuta și verifica sursele, aceste modele mari de limbaj îți oferă direct un răspuns, cu riscul „minor” ca uneori răspunsul să fie complet inventat. Ce se întâmplă când „înveți” cu ChatGPT?

Ce se întâmplă când „înveți” cu ChatGPT? Se pare că mai există un pericol: deși obții răspunsuri rapid, procesul nu este deloc benefic pentru învățare, potrivit unui nou studiu. „Când oamenii se bazează pe modele mari de limbaj pentru a rezuma informațiile, tind să dezvolte o cunoaștere mai superficială a subiectului decât atunci când învață folosind o căutare standard pe Google”, a scris Shiri Melumad, profesoară la Wharton School (SUA).

• Ce mâncăm influențează somnul. Care sunt alimentele care ne ajută?
• Vaccinul antigripal universal, tot mai aproape de realitate

Studiul a fost publicat în revista PNAS Nexus.

Concluziile se bazează pe analizarea a șapte studii care au implicat peste 10.000 de participanți. Experimentele au avut aceeași structură: participanții au fost rugați să învețe ceva nou și au fost repartizați aleatoriu să folosească fie un chatbot AI precum ChatGPT, fie un motor de căutare tradițional precum Google. La final, li s-a cerut să scrie sfaturi pentru un prieten pe baza a ceea ce au învățat.

Ce se întâmplă când „înveți” ceva cu ChatGPT?

Tiparul a fost clar: cei care au folosit AI au scris sfaturi mai scurte, mai generice și cu mai puține informații factuale, în timp ce persoanele care au utilizat Google au produs recomandări mai detaliate și mai bine argumentate. Acest rezultat s-a menținut chiar și atunci când cercetătorii au controlat variabile precum informațiile vizualizate (oferindu-le ambelor grupuri aceleași date) sau instrumentele folosite.

„Rezultatele au confirmat că, chiar și atunci când menții constante informațiile și platforma, învățarea din răspunsuri sintetizate de LLM-uri duce la cunoștințe mai superficiale, în comparație cu procesul de a căuta, interpreta și sintetiza singur informațiile din linkurile web”, a scris Melumad, citată de Futurism.

Studierea efectelor AI-ului asupra creierului este abia la început

Oamenii de știință abia acum încep să înțeleagă efectele pe termen lung ale folosirii AI-ului asupra creierului, însă datele de până acum sunt îngrijorătoare. Un studiu notabil realizat de cercetători de la Carnegie Mellon (SUA) și Microsoft a arătat că persoanele care au încredere excesivă în acuratețea instrumentelor AI își pierd din abilitățile de gândire critică. Un alt studiu a legat utilizarea intensă a lui ChatGPT de scăderea memoriei și de rezultate academice mai slabe.

„Unul dintre principiile fundamentale ale dezvoltării abilităților este că oamenii învață cel mai bine atunci când sunt activ implicați în materialul pe care încearcă să-l asimileze. Când învățăm un subiect prin Google, întâmpinăm mult mai multă ‘fricțiune’: navigăm de la un link la altul, citim surse, interpretăm și sintetizăm informațiile”, explică Melumad.

„Dar cu LLM-urile, întregul proces este realizat în locul utilizatorului, transformând învățarea dintr-o activitate activă într-una pasivă”, adaugă ea.

În timp ce cercetătorii investighează riscurile, tehnologia pătrunde rapid în educație, unde este deja folosită frecvent pentru trișat la teme și proiecte. Companii precum OpenAI, Microsoft și Anthropic investesc milioane pentru a le oferi profesorilor training în utilizarea produselor lor, iar unele universități din SUA fac parteneriate cu aceleași firme pentru a crea chatboți proprii pentru studenți, precum „DukeGPT”, colaborarea universității Duke cu OpenAI.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum să faci paste perfecte de fiecare dată? Trucul simplu confirmat științific!

Cercetătorii au descoperit secretul care ar putea proteja creierul de Alzheimer

Test de cultură generală. Oamenii visează color sau alb-negru?

Ce se întâmplă în creier atunci când nu dormim suficient