Ce se întâmplă în creier atunci când nu dormim suficient

Aproape toată lumea a trăit senzația aceea de ceață mentală după o noapte nedormită: atenția scade, mintea nu este atentă la sarcini, iar reacțiile sunt mult mai lente. Un nou studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată, pentru prima dată, ce se petrece în creier în acele momente.

Oamenii de știință au descoperit că, atunci când atenția dispare, un val de lichid cefalorahidian părăsește temporar creierul, un proces care, în mod normal, are loc în timpul somnului și ajută la eliminarea „deșeurilor” acumulate în timpul zilei. Această „spălare” a creierului este esențială pentru menținerea sănătății și a funcțiilor cognitive, potrivit MedicalXpress.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

„Când nu dormim suficient, aceste valuri de lichid încep să apară și în timpul stării de veghe, unde în mod normal nu le vedem. Dar ele vin cu un cost: pierderea atenției”, explică Laura Lewis, profesor asociat la MIT și autoarea principală a studiului publicat în Nature Neuroscience.

Creierul care încearcă să se „curețe”

Cercetarea a inclus 26 de voluntari testați după o noapte albă și după o noapte de somn normal. Participanții au fost monitorizați în timp ce efectuau sarcini de atenție vizuală și auditivă, în interiorul unui aparat RMN special adaptat pentru a măsura nu doar oxigenarea creierului, ci și fluxul lichidului cefalorahidian.

Rezultatele au arătat că persoanele private de somn au avut reacții mai lente și au ratat mai frecvent semnalele. În acele momente de neatenție, cercetătorii au observat că lichidul cefalorahidian era expulzat din creier, revenind apoi după câteva secunde (un fel de „val de curățare de urgență”).

„Se pare că, atunci când creierul este epuizat, încearcă să compenseze lipsa somnului prin aceste impulsuri de curățare, dar plătește prețul prin pierderea temporară a atenției”, spune Yang.

Echipa MIT a mai observat și alte modificări care însoțesc aceste episoade: scăderea ritmului cardiac, încetinirea respirației și micșorarea pupilelor, urmată de o dilatare imediată după revenirea atenției.

„Nu este doar un fenomen cerebral, ci un eveniment care implică întregul organism. Există o coordonare strânsă între sistemele care reglează atenția, circulația și ritmurile fiziologice”, explică Lewis.

Cercetătorii cred că în spatele acestor procese se află un circuit controlat probabil de același sistem care reglează starea de vigilență și răspunsurile de stres prin neurotransmițătorul norepinefrină.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au realizat topul mâncărurilor nesănătoase pentru creier

Oamenii de știință au reușit să îmbunătățească memoria în creierul îmbătrânit

Neurochimia iubirii: dopamina, oxitocina și creierul tău. De ce un simplu mesaj îți dă aripi?

Microplasticele din corpul uman ar putea afecta creierul și intestinul