Oamenii de știință au descoperit un circuit cerebral ascuns care rescrie vederea

Oamenii de știință de la MIT au descoperit că ceea ce vedem este puternic influențat de cât de alert sau activ suntem. Părți ale creierului responsabile cu planificarea și controlul trimit semnale specializate care fie amplifică, fie liniștesc detaliile vizuale.

Aceste zone par să se echilibreze reciproc, intensificând informațiile importante în timp ce diminuează distracțiile. Studiul arată că viziunea este modelată constant de starea noastră internă.

• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?
• Marte are o influență surprinzătoare asupra climei Pământului

Viziunea ghidează acțiunile unui animal, dar noile cercetări de la MIT arată că relația este bidirecțională.

Studiul, publicat în Neuron, raportează că, de fapt, comportamentul și condițiile interne influențează direct modul în care informațiile vizuale sunt procesate.

La șoareci, cortexul prefrontal al creierului, care servește ca centru major pentru controlul executiv, trimite semnale adaptate către regiunile implicate în vedere și mișcare.

Vederea este modelată constant de starea noastră internă

Aceste semnale ajustează modul în care operează acele regiuni, în funcție de factori precum nivelul de alertă al șoarecelui și dacă acesta se mișcă activ.

Echipa a identificat o serie de noi perspective, scrie Sciencedaily.

S-a constatat astfel că două zone din cortexul prefrontal, cortexul orbitofrontal (ORB) și zona cingulată anterioară (ACA), transmit informații atât despre starea de alertă, cât și despre mișcare, către alte două regiuni: cortexul vizual primar (VISp) și cortexul motor primar (MOp). Aceste mesaje par să aibă efecte unice.

Cum sunt procesate informațiile vizuale?

Potrivit cercetătorilor, ACA ar putea ajuta creierul să se concentreze pe detalii vizuale semnificative pe măsură ce starea de alertă crește, în timp ce ORB ar putea acționa pentru a reduce atenția acordată stimulilor puternici sau care distrag atenția.

Când echipa a examinat informațiile transmise și activitatea neuronală (prin blocarea temporară a căilor), au constatat că ACA și ORB au exercitat efecte specifice și opuse asupra codificării vizuale, în funcție de mișcarea și nivelul de alertă al șoarecelui.

Datele studiului susțin un model de feedback din cortexul prefrontal (PFC) care este specializat atât la nivelul subregiunilor PFC, cât și la nivelul țintelor lor, permițând fiecărei regiuni să modeleze selectiv activitatea specifică țintei, mai degrabă decât să o moduleze global.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum decide creierul ce să-și amintească?

De-a lungul vieții, creierul trece prin 5 „epoci”, arată un studiu amplu

Cum încearcă oamenii de știință să ajute creierul să elimine boala Alzheimer în mod natural

De ce mumiile preistorice din deșertul Atacama aveau creierul foarte mic?