Cultura Chinchorro, care a trăit în Deșertul Atacama din Chile în urmă cu aproximativ 7.500 de ani, este celebră pentru mumiile sale, mai vechi decât cele ale Egiptului Antic cu câteva milenii. De ce mumiile preistorice din deșertul Atacama aveau creierul foarte mic?
Scanând mumiile preistorice din deșertul Atacama, cercetătorii au descoperit că un individ Chinchorro avea, în medie, un creier cu aproximativ 12% mai mic decât cel al unui chilian modern, un indiciu al malnutriției din copilărie și al condițiilor precare de viață.
Faptul că membrii culturii Chinchorro nu mâncau la fel de bine ca oamenii de astăzi nu este surprinzător, având în vedere că au ales drept casă unul dintre cele mai aspre medii de pe planetă. Supraviețuind până acum circa 3.500 de ani, acest grup străvechi de vânători-culegători avea acces extrem de limitat la plante și animale și depindea aproape în totalitate de ocean pentru a-și asigura hrana.
Pentru a afla mai multe despre starea de sănătate a acestor locuitori preistorici ai deșertului, autorii studiului au realizat tomografii computerizate (CT) pe 68 de capete mumificate ale culturii Chinchorro și le-au comparat cu nouă indivizi agricultori antici din aceeași regiune, precum și cu 83 de chilieni contemporani. În ansamblu, au constatat că volumul intracranian (ICV), un indicator al mărimii creierului, era în medie de 1.321,26 centimetri cubi la mumiile Chinchorro, 1.336,57 centimetri cubi la agricultorii prehispanici și 1.481,22 centimetri cubi la populația actuală.
Așadar, deși dimensiunea creierului nu pare să se fi schimbat prea mult după trecerea de la stilul de viață de vânător-culegător la cel sedentar, epoca modernă pare să fi declanșat o creștere masivă a ICV. Comparând cele mai vechi mumii cu cohorta modernă, cercetătorii au observat o expansiune cerebrală de 12,05%.
Pe baza acestei diferențe de volum cranian, autorii studiului estimează că bărbatul chilian modern este cu 8,4 centimetri mai înalt decât un individ tipic Chinchorro, iar femeile de astăzi sunt cu 4,6 centimetri mai înalte decât omoloagele lor preistorice, scrie IFL Science.
Încercând să explice aceste diferențe atât în ICV, cât și în statură, cercetătorii notează că „malnutriția în primii ani de viață a fost constant asociată cu un volum cerebral redus și cu deficiențe cognitive, subliniind importanța crucială a aportului adecvat de energie și nutrienți în perioadele de dezvoltare neurologică”.
Ei speculează, astfel, că membrii culturii Chinchorro nu aveau acces la resurse alimentare esențiale, ceea ce le-ar fi putut afecta creșterea. Interesant este însă că trecerea la agricultură nu pare să fi făcut o mare diferență, iar abia în ultimii aproximativ 150 de ani înălțimea medie a chilienilor a început să crească. De exemplu, cercetătorii menționează că înălțimea medie a femeilor din Chile a crescut de la 156,5 centimetri în anii 1860 la 161,5 centimetri în anii 1990.
„Deși tranzițiile preistorice în strategiile de subzistență nu au produs schimbări semnificative nici în înălțime, nici în ICV, secolul XX a marcat un punct de inflexiune. Creșterea notabilă a staturii observată în această perioadă coincide cu îmbunătățiri în nutriție, în special consumul crescut de lactate și proteine animale, dar și cu progrese mai ample în sănătatea publică, salubritate și educație”, scriu autorii.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.
Acesta ar putea fi cel mai vechi obicei uman
Un studiu revoluționar scoate la iveală o istorie umană mai veche decât se credea în Deșertul Gobi
O nouă specie minusculă de pește preistoric dezvăluie originile somnului și crapului
Statuia unui Messi antic, descoperită la Saqqara. „Singurul exemplu cunoscut din Vechiul Regat”