Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului cu un băț în anul 240 î.Hr.?

Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului? În timp ce adepții teoriei Pământului plat susțin că planeta ar fi plată, indiferent de locul de pe glob din care privesc, oamenii știu încă din Antichitate că Pământul este rotund. Mai mult, în jurul anului 240 î.e.n., Eratostene din Cirene a realizat prima măsurare a circumferinței Pământului, folosind doar un băț și puțină cunoaștere științifică.

Născut în 276 î.e.n., Eratostene a fost specialist în teoria muzicii, matematician, geograf și poet. Este însă cunoscut mai ales pentru calculul circumferinței Terrei, remarcabil de precis: cu o eroare de doar aproximativ 1% față de valoarea reală. Din acest motiv, este uneori numit „astronom”, deși nu a manifestat un interes deosebit pentru astronomie dincolo de acest experiment. Contemporanii săi au fost mai puțin măguliți și i-au dat porecla „Beta”, sugerând că era foarte bun în multe domenii, dar nu era cel mai bun în niciunul.

• Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”
• O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum

Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului? Se pot afla lucruri surprinzătoare despre Pământ și despre locul său în Univers folosind doar umbrele create de un obiect simplu expus la soare. Un băț poate fi utilizat chiar și pentru orientare, în lipsa altor repere.

Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului folosind un băț?

În 240 î.e.n., Eratostene, asemenea majorității savanților vremii, considera Pământul o sferă. El știa, de asemenea, despre existența unei fântâni adânci în Syene, oraș din Egipt cunoscut astăzi drept Aswan.

„Oamenii coborau pe trepte circulare pentru a ajunge la fântână și a scoate apă. Pe trepte era foarte întuneric atunci când coborau. Dar într-o zi pe an (21 iunie), lumina soarelui de la amiază ajungea până la fundul fântânii. El a observat că propria umbră era foarte scurtă în acea zi, acoperindu-i doar picioarele, nu și solul din jur. Eratostene a mers apoi într-un alt oraș din Egipt, Alexandria. În aceeași zi a anului, lumina soarelui nu ajungea până la fundul fântânilor. Și a observat că umbra sa era mai lungă”, explică NASA.

El a măsurat unghiul umbrei proiectate de un băț în Alexandria și a constatat că aceasta era înclinată cu 7°12’ față de verticală, spre deosebire de cea din Syene.

Un calcul remarcabil, vechi de peste două milenii

„Soarele este atât de departe încât razele sale ajung paralele pe Pământ. Bețele plasate la unghiuri diferite față de razele soarelui proiectează umbre de lungimi diferite. Pentru diferența observată a umbrelor, distanța dintre Alexandria și Syene trebuia să fie de aproximativ șapte grade pe suprafața Pământului. Șapte grade reprezintă aproximativ o cincizecime din cele 360 de grade ale circumferinței complete a Pământului”, explica astronomul american Carl Sagan în cartea și seria Cosmos.

Pentru a finaliza calculul, Eratostene avea nevoie doar de distanța dintre cele două orașe. A apelat la „bematisti”, măsurători profesioniști antrenați să meargă cu pas constant, care au estimat distanța la aproximativ 5.000 de stadii, scrie IFL Science.

„Eratostene a măsurat unghiul și a dedus că reprezenta circa 1/50 din circumferință, așa că, știind distanța dintre Alexandria și Syene, a înmulțit-o cu 50. Rezultatul a fost 250.000 de stadii, cu o precizie de aproximativ 1,4% față de valoarea reală”, explică astrofizicianul Alfredo Carpineti.

Există, desigur, unele incertitudini: nu se cunoaște exact lungimea unui stadiu (se crede că putea avea între 147 și 192 de metri), iar Eratostene a făcut și câteva presupuneri greșite. Cu toate acestea, metoda este solidă, iar rezultatul rămâne uimitor pentru cineva care, în Antichitate, a folosit doar umbrele soarelui, pași măsurați și un simplu băț.

Vă recomandăm să citiți și:

Viața incredibilă a preotului care ar fi făcut peste 60.000 de exorcizări. Gabriele Amorth, exorcistul șef al Vaticanului

Misterul dispariției mayașilor, mai complicat decât s-a crezut. Ce au descoperit acum cercetătorii?

Cum au coexistat doi strămoși umani antici în aceeași zonă? O nouă cercetare încearcă să răspundă

Ziua în care saşii din Transilvania au devenit privilegiaţi pentru următorii 650 de ani