Test de cultură generală. Cine a inventat școala?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cine a inventat școala? Ideea de școală, adică gruparea elevilor într-un anumit loc cu scopul de a învăța, există de mii de ani.

Cine a inventat școala? În Grecia Antică, educația desfășurată în gimnaziu era considerată esențială pentru dezvoltarea copiilor. Roma Antică era renumită pentru sistemul său bazat pe meditații plătite, iar în India Antică funcționa sistemul gurukul, în care elevii trăiau, studiau și munceau alături de un guru.

Totuși, școala „modernă”, așa cum o cunoaștem astăzi, este considerată a fi fost creată la începutul secolului al XIX-lea de către Horace Mann, secretar al educației în statul Massachusetts.

Istoria învățământului

Originile educației organizate pot fi urmărite până în Grecia Antică. Aici, băieții proveniți din familii înstărite erau trimiși, la vârsta de 16 ani, la studii superioare de filosofie și retorică. Stăpânirea artei discursului era esențială pentru cei care aspirau la influență și putere, deoarece permitea conducerea adunărilor politice, succesul în instanțe și afirmarea în cadrul reuniunilor sociale numite symposia.

În Sparta Antică, educația avea un caracter dur și militarizat. Băieții erau luați de lângă familie încă de la vârsta de 6 ani și integrați într-un sistem educațional de stat axat pe disciplină și obediență. La 16 ani, intrau în krupteia, o forță paramilitară, fiind trimiși să supraviețuiască pe cont propriu și să intimideze populația locală. Educația spartană punea accent pe forță, război și leadership.

În Roma Antică nu existau școli propriu-zise. Educația se desfășura acasă, cu ajutorul tutorilor. Condițiile variau considerabil, de la spații confortabile în casele familiilor bogate, până la verande, curți sau chiar piețe publice pentru profesorii cu resurse limitate. Ulterior, predarea a început să se facă în grupuri mai mari. Quintilian considera școala ca fiind superioară educației individuale, datorită beneficiilor sociale.

Cine a inventat școala modernă?

În India Antică, educația se organiza în jurul gurului. Elevii locuiau în gurukul, unde primeau hrană, adăpost și educație, fără taxe, în schimbul muncii fizice zilnice. Existau două mari sisteme: cel vedic, axat pe ritualuri, gramatică, astronomie și logică, și cel budist, care includea dreptul, artele, etica, arhitectura și știința militară.

China Antică dispunea de un sistem educațional bine structurat încă din dinastia Xia. Existau școli de stat pentru nobili și școli locale pentru populația generală, organizate pe mai multe niveluri, în funcție de performanța elevilor, explică Horizon Educational.

În Europa medievală, educația era dominată de Biserică. Școlile mănăstirești și catedralele aveau rolul de a forma clerici, accentul fiind pus pe religie, latină, scripturi și valori creștine, dar și pe abilități practice precum aritmetica și scrisul.

Totuși, conceptul de școală modernă îi este atribuit lui Horace Mann. Începând cu 1837, acesta a promovat reforme majore în educația americană, susținând școlile publice finanțate din taxe, accesibile tuturor copiilor. A introdus formarea standardizată a profesorilor și a văzut educația ca pe un instrument de unificare socială, capabil să reducă inegalitățile și să creeze o societate mai echitabilă.

Vă recomandăm să citiți și:

Istoria timbrului cu cap de bour, unul dintre cele mai valoroase din întreaga lume

Dansul în Egiptul Antic nu era doar artă, ci legătura cu zeii și cu viața de apoi

Marie Curie la 158 de ani: 15 realizări care au schimbat lumea. Femeia care a descoperit radioactivitatea și a revoluționat știința, salvând milioane de vieți

Scurtă istorie a buletinului: de la tăblița din argilă până în zilele noastre