Inegalitatea socială are un efect profund asupra creierului copiilor

Oamenii de știință au stabilit pentru prima dată o legătură între impactul vieții într-o societate inegală și modificările structurale ale creierului copiilor, indiferent de averea individuală, scrie The Guardian.

Un studiu realizat pe mai mult de 10.000 de tineri din SUA a descoperit modificări în dezvoltarea creierului copiilor proveniți din familii înstărite și cu venituri mai mici din zone cu rate mai mari de inegalitate, care erau asociate și cu o sănătate mintală mai precară.

Datele au fost colectate din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (Dezvoltarea cognitivă a creierului adolescentului) și publicate în revista Nature Mental Health.

O suprafață redusă a cortexului cerebral

Cercetătorii de la King’s College London, Universitatea Harvard și Universitatea din York au măsurat apoi inegalitatea într-un anumit stat american, evaluând cât de uniform este măsurat venitul. Statele cu niveluri mai ridicate de inegalitate au fost New York, Connecticut, California și Florida, în timp ce Utah, Wisconsin, Minnesota și Vermont erau mai egale.

Au fost analizate scanări RMN pentru a studia suprafața și grosimea regiunilor din cortex, inclusiv cele implicate în funcții cognitive superioare, cum ar fi memoria, emoțiile, atenția și limbajul. Scanările au analizat și conexiunile dintre diferite regiuni ale creierului, unde modificările fluxului sanguin indică activitatea creierului.

Impactul inegalității sociale asupra structurilor creierului

Cercetarea a constatat că copiii care trăiesc în zone cu niveluri mai ridicate de inegalitate socială, inclusiv dezechilibre socioeconomice și deprivare, de exemplu, erau asociați cu o suprafață redusă a cortexului cerebral și conexiuni modificate între mai multe regiuni ale creierului.

Rezultatele, primele care au revelat impactul inegalității sociale asupra structurilor creierului, au furnizat, de asemenea, dovezi că dezvoltarea neurologică afectată ar putea avea legătură cu sănătatea mintală și funcțiile cognitive viitoare. În mod remarcabil, aceste modificări cerebrale la copii au fost observate indiferent de mediul economic din care proveneau.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, datele din chestionarele completate de copii, cu scopul de a identifica afecțiuni de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, la vârsta de 10 și 11 ani, la șase și 18 luni după scanările RMN.

Rezultatele privind sănătatea mintală au fost semnificativ mai slabe pentru cei care trăiau în societăți cu niveluri mai ridicate de inegalitate a bogăției. În plus, unele dintre schimbările structurale observate în creierul copiilor au fost legate de alterări funcționale, care la rândul lor au fost asociate cu o sănătate mintală mai slabă.