Cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine raportează identificarea unei ținte terapeutice promițătoare care ar putea permite oamenilor de știință să crească sau să scadă activitatea unor proteine cerebrale specifice.
Descoperirea ar putea conduce la noi tratamente pentru afecțiuni psihiatrice precum anxietatea și schizofrenia, dar și pentru tulburări neurologice care afectează mișcarea și echilibrul.
Proteinele vizate, numite receptori de glutamat ionotropi de tip delta (GluDs), au un rol esențial în comunicarea dintre neuroni. Deși mutațiile acestora au fost asociate cu diverse tulburări, mecanismul lor exact de funcționare a rămas necunoscut timp de ani de zile.
„S-a crezut mult timp că această clasă de proteine stă latentă în creier”, spune Dr. Edward Twomey, profesor asistent la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins.
„Descoperirile noastre indică faptul că acestea sunt extrem de active și oferă un canal potențial pentru dezvoltarea de noi terapii.”
Echipa lui Twomey a utilizat microscopia crio-electronică (o tehnică avansată de imagistică) pentru a vedea proteinele în detaliu.
Analiza a arătat că GluDs conțin un canal ionic în centrul lor. Acest canal găzduiește particule încărcate care ajută proteinele să interacționeze cu neurotransmițătorii, proces fundamental pentru formarea sinapselor.
Descoperirea are implicații directe în mai multe domenii. Printre acestea se numără ataxia cerebeloasă. În această afecțiune care afectează echilibrul și mișcarea, proteinele GluDs devin „super-active” chiar și în absența semnalelor electrice. Tratamentele viitoare ar putea viza blocarea acestei activități excesive, scrie Sciencedaily.
Asta în timp ce în cazul schizofreniei, situația pare inversă. GluDs sunt mai puțin active decât în mod normal, iar medicamentele ar putea fi concepute pentru a le stimula activitatea.
De asemenea, reglarea fină a acestor proteine ar putea oferi o cale de a modula răspunsurile la stres. Deoarece GluDs reglează sinapsele (esențiale pentru învățare), țintirea lor ar putea ajuta la menținerea funcției cognitive pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Studiul, susținut de Institutele Naționale de Sănătate din SUA, a fost publicat în Nature.
Cercetătorii au identificat o proteină care „poate împiedica răspândirea cancerului în organism”
O proteină din părul nostru ar putea crea cea mai eficientă pastă de dinți
O singură proteină mutantă poate afecta atât imunitatea, cât și dezvoltarea creierului
A fost descoperită proteina responsabilă pentru senzația de frig