Un nou studiu condus de o echipă de la Universitatea din Helsinki, Finlanda, arată că numărul de copii pe care îi avem, ne poate influența durata vieții.
Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri nu trebuie interpretate ca sfaturi de sănătate individuale. Mai degrabă, este o asociere la nivel de populație care se potrivește cu teoriile recente din biologia evoluționistă.
Teoria „corpului dispensabil”, de exemplu, propune că viața noastră este un echilibru între reproducere și supraviețuire, dacă se folosesc mai multe resurse pentru prima, rămân mai puține pentru cea din urmă.
„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia”, spune biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki. „Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este retrasă de la mecanismele de întreținere și reparare a corpului, ceea ce ar putea reduce durata de viață.”
În timp ce studiile anterioare au arătat că un număr mai mare de copii este asociat cu o situație financiară mai precară la bătrânețe, majoritatea cercetărilor de până acum au implicat doar una sau două variabile izolate, scrie ScienceAlert.
Cercetătorii din spatele acestui nou studiu au construit o imagine mai cuprinzătoare a istoricului reproductiv și a mortalității, analizând date de la 14.836 de femei, toate fiind gemene (pentru a minimiza influența factorilor genetici).
Un subgrup de 1.054 de participante a fost, de asemenea, evaluat pentru markeri ai îmbătrânirii biologice. Participantele au fost împărțite în șapte grupuri, pe baza numărului de copii născuți vii și a momentului în care au născut.
Statistic vorbind, persoanele care nu au născut copii sau cele din grupul cu cel mai mare număr (o medie de 6,8 copii) au prezentat rezultate mai slabe în ceea ce privește îmbătrânirea biologică și riscul de mortalitate.
Femeile care au avut copii la o vârstă fragedă au prezentat, de asemenea, semne de îmbătrânire biologică mai rapidă, dar această diferență a dispărut în mare parte după ajustarea pentru alți factori, precum consumul de alcool și indicele de masă corporală (IMC).
Cei mai buni markeri ai îmbătrânirii biologice și cel mai scăzut risc de mortalitate au fost observați în grupul cu un număr mediu de copii, în jur de doi sau trei, și în rândul celor care au avut sarcini aproximativ între vârstele de 24 și 38 de ani.
Teoria nu explică de ce absența copiilor a fost legată de rezultate mai slabe. Cercetătorii sugerează că variabile care nu au fost măsurate aici, cum ar fi afecțiunile medicale preexistente, pot influența atât capacitatea de a avea copii, cât și sănătatea la bătrânețe.
„O persoană care este biologic mai bătrână decât vârsta sa cronologică are un risc mai mare de deces”, spune epigeneticianul Miina Ollikainen. „Rezultatele noastre arată că alegerile privind istoricul vieții lasă o amprentă biologică durabilă care poate fi măsurată cu mult timp înainte de bătrânețe.”
Este important de reținut că aceste statistici nu demonstrează o relație directă de cauză și efect, ci doar o asociere în cadrul unui grup mare de oameni. O multitudine de alți factori afectează atât durata vieții, cât și îmbătrânirea biologică.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.
Stimularea unei singure proteine crește durata de viață și încetinește îmbătrânirea
Durata de viață a bateriilor poate fi acum prezisă cu ajutorul învățării automate
Expunerea la sânge „tânăr” ar putea crește durata de viață?
Cercetătorii au descoperit o mutație genetică, prezentă și la oameni, care crește durata de viață