Liderii G7 avertizează că războiul din Iran „este o catastrofă” pentru toată lumea

Liderii europeni avertizează că impactul economic al războiului este sever și admit că au o influență limitată asupra evoluției conflictului.

Miniștrii de externe ai statelor G7 se reunesc joi și vineri în Franța, cu cu războaiele din Iran și Ucraina pe agenda principală a sesiunii. Conflictul a destabilizat puternic piețele de energie, provocând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, în urma atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran și restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru livrările globale de petrol și gaze.

• Vladimir Putin cere donații pentru finanțarea războiului din Ucraina
• Italia a confirmat primul caz uman de gripă aviară H9N2 din Europa

Liderii europeni au avertizat, înaintea reuniunii, că vor încerca să convingă Washingtonul să găsească o cale de ieșire din conflictul cu Iranul. Reprezentantul Statelor Unite, secretarul de stat Marco Rubio, este așteptat să ajungă la reuniune.

„Pentru a fi foarte clar, acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”

„Pentru a fi foarte clar, acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea reuniunii G7, citat de CNBC. Oficialul german a subliniat și frustrarea statelor europene față de modul în care a fost declanșat conflictul: „Nu am fost consultați. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu este războiul nostru”.

Mesajul reflectă poziția tot mai clară a capitalelor europene, care încearcă să se delimiteze de conflictul inițiat de Statele Unite și Israel, dar resimt direct consecințele economice. Impactul este vizibil în special pe piețele energetice, unde oferta mondială a fost serios afectată.

„Între 30% și 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă. Am discutat cu ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, care a spus că 17% din capacitatea de producție de gaze a fost distrusă în urma atacurilor, iar refacerea va dura ani. Vorbim despre aproximativ trei ani”, a precizat ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, explicând amploarea distrugerilor.

Criza „implică pe toată lumea”

Criza „implică pe toată lumea” și riscă să afecteze în special statele vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă acest conflict se prelungește, a precizat, la rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni.

Reuniunea G7 ( SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia), la care participă și reprezentanți ai Uniunii Europene, precum și delegații invitate din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud și Ucraina, are loc în contextul în care Washingtonul pare să caute o soluție de ieșire din conflict. Administrația Donald Trump a susținut în această săptămână că ar purta discuții indirecte cu Teheranul și că ar fi propus un plan de pace.

Totuși, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a precizat că schimbul de mesaje prin intermediari „nu înseamnă negocieri cu Statele Unite” și că „Iranul nu intenționează să negocieze direct cu SUA”, iar presa iraniană a indicat că oferta de armistițiu ar putea fi respinsă. Între timp, SUA trimit mii de soldați în regiune, care ar putea fi desfășurați rapid pentru noi operațiuni militare.

În ciuda presiunilor, statele G7 recunosc că au puține instrumente reale pentru a schimba cursul conflictului, mai ales după ce Donald Trump a criticat deja aliații europeni pentru refuzul de a participa la operațiunile militare.

Liderii europeni nu sunt dispuși să se implice în conflict

Liderii europeni au transmis din nou că nu sunt dispuși să se implice în conflict, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat, într-un interviu acordat CBS, că aliații europeni ar putea „răspunde apelului” președintelui SUA.
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a rezumat această poziție, preluând declarațiile ministrul german al Apărării: „Acesta nu este războiul Europei. Nu noi l-am început. Nu am fost consultați”.

În aceste condiții, reuniunea G7 riscă să se limiteze la avertismente și apeluri diplomatice, fără garanția că vor reuși să oprească escaladarea conflictului.