Primele medicamente proiectate cu Inteligența Artificială de la zero intră în teste pe oameni

Timp de aproape un secol, procesul de dezvoltare a unui medicament a urmat, în linii mari, același tipar: cercetătorii identifică o boală, caută molecule care ar putea să o combată, testează mii de compuși în laborator, elimină variantele ineficiente și speră că, printre numeroasele încercări, se află și una care funcționează. De la primele rezultate promițătoare până la aprobarea unui medicament pot trece, în medie, între 10 și 15 ani și se pot cheltui peste 2,6 miliarde de dolari, conform estimărilor din industrie. Iar acest lucru este valabil doar pentru medicamentele care ajung pe piață. Majoritatea nu depășesc fazele de testare.

Inteligența artificială începe să schimbe această dinamică. Nu spectaculos, ci în moduri concrete, deja vizibile în medicamente care au depășit faza de laborator și sunt deja folosite.

• Fibrele, noul „trend” în nutriție: cât de mult este, de fapt, sănătos?
• Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință

De la milioane de molecule la șaizeci

Novartis, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din lume, a folosit inteligență artificială generativă, adică sisteme capabile să creeze și să testeze virtual variante noi de molecule, pentru a analiza aproximativ 15 milioane de compuși potențiali în căutarea unui tratament pentru boala Huntington, o afecțiune neurodegenerativă gravă, care duce treptat la pierderea controlului mișcărilor și a funcțiilor cognitive. În loc să testeze mii de substanțe în laborator, cercetătorii au lucrat cu aproximativ 60, identificând o moleculă promițătoare capabilă să ajungă în creier, acolo unde este nevoie. Practic, procesul a fost redus de la mii de variante testate la doar câteva zeci și de la ani întregi de lucru la perioade mult mai scurte.

Aici apare schimbarea reală: inteligența artificială nu „ghicește” formulele chimice, ci simulează modul în care acestea ar funcționa în organism. Poate anticipa ce molecule au șanse să funcționeze și care vor eșua, încă din faza virtuală, economisind ani de cercetare și costuri uriașe.

La începutul lui 2026, peste 200 de medicamente dezvoltate cu ajutorul AI se aflau în diverse faze de testare clinică, de la studii timpurii până la etape avansate.

Rata de succes a medicamentelor dezvoltate cu ajutorul AI în faza I de testare clinică este estimată la 80-90%, comparativ cu aproximativ 40% în cazul metodelor tradiționale, aproximativ dublul șanselor de a obține un rezultat pozitiv.

Demis Hassabis, directorul Google DeepMind, compania care a creat AlphaFold, programul care a rezolvat problema structurii proteinelor după aproape 50 de ani de încercări, a declarat, în cadrul World Economic Forum, că speră ca primele medicamente proiectate integral de inteligența artificială să intre în studii clinice în cursul anului 2026, vizând oncologia, bolile cardiovasculare și neurodegenerative.

Cum funcționează, concret

Platformele de top în 2026 folosesc mai multe abordări: chimie generativă, care creează molecule noi de la zero; sisteme care pornesc de la biologia bolii și construiesc invers spre molecula-țintă; și design bazat pe fizică, în care AI simulează interacțiunile moleculare cu o precizie apropiată de realitate. Un exemplu concret: compania Insilico Medicine a obținut rezultate pozitive în faza a II-a de testare clinică pentru un medicament împotriva fibrozei pulmonare idiopatice, o boală fatală pentru care nu există tratamente eficiente, proiectat integral cu ajutorul AI.

Totuși, AI nu este o baghetă magică. Biologia umană rămâne extrem de complexă, iar traducerea descoperirilor în studii clinice riguroase necesită în continuare timp și atenție. Provocările fundamentale nu au dispărut, iar ceea ce AI oferă nu este o cale de a ocoli complexitatea biologiei, ci de a o naviga mai inteligent.

Altfel spus, AI nu înlocuiește omul de știință. Îi dă acestuia un instrument care vede acolo unde ochiul uman nu poate, și poate face asta la o viteză pe care nicio minte umană nu o poate egala. Pentru pacienții care așteaptă tratamente pentru boli rare sau incurabile, diferența aceasta poate însemna ani de viață.

Știați că?

Știați că inteligența artificială poate reduce costul descoperirii unui medicament cu până la 70%, potrivit unor estimări din industrie?

Surse:

https://www.weforum.org/stories/2026/01/how-ai-is-reshaping-drug-discovery/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11800368/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0031699725075118

Vă mai recomandăm să citiți și:

Paradoxul Inteligenței Artificiale: dacă îi ceri să se comporte ca un expert, o poți face mai puțin precisă

Paradoxul inteligenței: de ce oamenii foarte inteligenți se îndoiesc mai mult de ei

Dependența de Inteligența Artificială ne poate afecta abilitățile cognitive, avertizează experții

Un studiu arată că relația dintre oameni și Inteligența Artificială este mai complicată decât s-a crezut