Dependența de Inteligența Artificială ne poate afecta abilitățile cognitive, avertizează experții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Având în vedere numărul mare de produse bazate pe inteligență artificială disponibile, este tot mai tentant să delegăm sarcinile de gândire dificile către chatboturi, agenți și alte instrumente similare. Această creștere a delegării sarcinilor mentale a stârnit însă temerea că oamenii vor deveni excesiv de dependenți de AI.

Acest lucru ar putea avea consecințe nedorite, cum ar fi erodarea abilităților noastre de gândire critică și declinul capacității cognitive generale.

• Anatomia panicii de la 40 de ani: Cum se reconfigurează creierul și identitatea la vârsta de…
• Bărbații mor mai devreme decât femeile. De ce sunt mai nesănătoși?

Această teamă nu este nefondată. Cercetările sugerează că mediul online exploatează tendințele noastre cognitive, diferențele individuale în modul în care gândim, percepem, suntem atenți și memorăm. La rândul lor, unii oameni ajung să folosească mai multe scurtături mentale și să interacționeze cu informația doar la suprafață. Alte studii au corelat utilizarea intensă a AI cu o creștere a lenei, a anxietății, o implicare critică scăzută și sentimente de dependență.

Totuși, s-ar putea ca problema să fie modul în care folosim AI, și nu faptul că o folosim. În general, bazarea pe surse externe este firească. Dar este important să păstrăm controlul asupra a ceea ce alegem să delegăm și de ce.

O teamă care nu este nefondată

Cu toții ne bazăm constant pe cunoștințele celorlalți pentru a funcționa ca societate. Cu alte cuvinte, echilibrăm constant externalizarea (adică lăsăm pe altcineva să gândească în locul nostru).

Crucial este faptul că nu delegăm toate sarcinile de gândire unei singure persoane specifice. În schimb, evaluăm cu atenție încrederea și expertiza unei persoane înainte de a-i accepta sfaturile sau instrumentele, scrie ScienceAlert.

De asemenea, verificăm modul în care noile informații se potrivesc cu ceea ce știm deja. Pe măsură ce cunoștințele noastre cresc într-un anumit domeniu, ne bazăm mai puțin pe sprijinul exterior, la fel cum un elev se bazează pe un profesor până când învață suficient pentru a se descurca singur.

Cogniția este conceptul central în toate acestea. Cercetările arată însă că atunci când atenția noastră este suprasolicitată, mintea se concentrează mai mult pe codificarea informațiilor, sacrificând stocarea și recuperarea, care sunt mai obositoare.

Conceptul central

Intuitiv, este ușor să presupunem că toată cogniția noastră are loc doar în creier. Dar procesele noastre cognitive sunt uneori „extinse” către elemente din mediu. Aceste surse externe pot fi oameni, obiecte fizice și instrumente digitale.

Totuși, delegarea superficială a achiziției și stocării cunoștințelor către surse externe, precum AI-ul, poate avea un impact asupra abilităților de gândire critică. Acest lucru se întâmplă deoarece cunoștințele dobândite interacționează activ cu noile informații codificate în mintea noastră: noi convertim informațiile întâlnite într-un mod care are sens pentru noi.

Și cu cât deținem mai multe cunoștințe, cu atât este mai mare capacitatea noastră de a codifica și interpreta critic informațiile noi. Pentru a restabili echilibrul, trebuie să îndeplinim noi înșine sarcinile cognitive mai dificile, nu doar să le delegăm ori de câte ori este convenabil.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Nvidia anticipează comenzi de 1 trilion de dolari pentru noile cipuri de Inteligență Artificială

În mod paradoxal, Inteligența Artificială complică munca angajaților în loc să-i ajute

Comisia Europeană folosește Inteligența Artificială pentru a detecta alimente contaminate

Poate Inteligența Artificială să simtă empatie? Ce spun studiile despre „emoțiile” algoritmilor