Care țară va fi cea mai bogată din Europa până în 2030?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Produsul intern brut pe cap de locuitor va crește în majoritatea statelor europene până în 2030, însă schimbările din clasamentul celor mai bogate țări vor fi limitate, potrivit analizelor bazate pe puterea de cumpărare.

Chiar dacă valorile absolute cresc în toate economiile, ierarhiile rămân în mare parte stabile. Potrivit unei analize realizate de Euronews pe baza proiecțiilor Fondul Monetar Internațional, „o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor nu înseamnă neapărat că o țară își depășește rivalii, deoarece toate economiile avansează în același timp”.

Potrivit datelor FMI, Irlanda va deveni cea mai bogată țară din Europa în 2030 după produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Ea va depăși astfel Luxemburg, care este actualul lider al clasamentului.

Această poziție este însă relativă. Economia Irlandei este influențată puternic de multinaționale, iar indicatorul PIB poate supraestima nivelul real de prosperitate. „Venitul național brut este o măsură mult mai bună a performanței economice reale”, a explicat Alan Barrett, directorul Institutului de Cercetare Economică și Socială, principalul institut de acest fel din Irlanda. Economistul irlandez susține că, dacă venitul național brut ar înlocui PIB-ul ca indicator, Irlanda nu s-ar regăsi nici măcar în primele patru poziții.

Clasamentul rămâne dominat de state din Europa de Nord și de Vest. Norvegia, Elveția și Danemarca completează top 5, fără schimbări majore față de prezent. În schimb, cele mai mari economii europene rămân în afara primelor poziții. Germania este cel mai bine clasată, dar abia pe locul 12, urmată de Franța și Regatul Unit, pe pozițiile 15 și 16. Italia ocupă locul 18, iar Spania pe 22.

La vârful clasamentului, diferențele sunt considerabile. Irlanda și Luxemburgul se detașează clar, cu niveluri de peste 160.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, calculate la paritatea puterii de cumpărare. Norvegia și Elveția depășesc, la rândul lor, pragul de 115.000 de dolari.

Chiar și în interiorul Uniunii Europene, decalajele sunt mari. Danemarca ajunge la aproximativ 100.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, aproape dublu față de Grecia, care are cel mai scăzut nivel dintre statele membre.

În afara UE, diferențele vor deveni și mai evidente. Majoritatea statelor candidate, precum Ucraina, Kosovo sau Republica Moldova, vor rămâne sub pragul de 50.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, iar unele chiar sub 30.000.

FMI estimează că 15 țări își vor păstra pozițiile între 2025 și 2030 și că nicio economie nu va urca sau coborî cu mai mult de trei locuri. Grecia va înregistra cea mai mare scădere, în timp ce Cipru va avea cel mai important avans.

„Locul într-un clasament oferă adesea o imagine mai clară decât valoarea brută, deoarece arată cum evoluează o economie în raport cu celelalte”, explică economiștii.

Proiecțiile Fondul Monetar Internațional arată că România se situează mai bine în clasamentele bazate pe paritatea puterii de cumpărare decât în cele bazate pe PIB-ul nominal. Acest lucru indică un nivel al prețurilor mai redus și, implicit, o putere de cumpărare mai mare decât sugerează dimensiunea economiei.

Același model este observat și în cazul altor state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Turcia. Practic, deși aceste economii nu se află în topul celor mai bogate țări după indicatorii clasici, nivelul de trai real este parțial susținut de costuri mai scăzute.

Proiecțiile pentru 2030 confirmă tendința deja vizibilă în Europa: statele mai mici, dar dezvoltate din Nord și Vest rămân în frunte, în timp ce marile economii și țările din Est continuă să recupereze lent decalajele. Creșterea economică este generalizată, dar nu suficientă pentru a schimba ierarhiile în mod semnificativ.