De ce colesterolul nu este doar „problema oamenilor supraponderali”?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Colesterolul a devenit, în ultimii ani, unul dintre cei mai invocați inamici ai sănătății. Deși este o substanță esențială pentru organism, produsă în mare parte de ficat și folosită pentru construirea celulelor și producerea hormonilor, dezechilibrele pot avea consecințe.

Problema apare în special atunci când nivelul de colesterol LDL crește. Acest tip de colesterol, adesea numit „rău”, se poate depune în timp pe pereții arterelor, ducând la îngustarea lor și la reducerea fluxului de sânge. În timp, riscul de infarct sau accident vascular cerebral crește, notează The Guardian.

• Oamenii de știință au descoperit un ceas biologic complet diferit de tot ce am văzut până…
• Un praf cosmic radioactiv, provenit dintr-o veche explozie galactică, încă mai cade peste Pământ

Un aspect mai puțin cunoscut este că valorile ridicate ale colesterolului nu sunt specifice doar persoanelor cu exces de greutate.

„Genetica este principalul factor care determină niveluri crescute de colesterol LDL”, explică Naveed Sattar, de la University of Glasgow.

Alimentația joacă și ea un rol, dar nu neapărat prin numărul de calorii, ci prin tipul de grăsimi consumate.

Grăsimile saturate (prezente frecvent în produse precum prăjituri, biscuiți, ciocolată sau alimente ultraprocesate) pot crește nivelul colesterolului LDL. Astfel, o persoană slabă poate avea valori ridicate, fie din cauza predispoziției genetice, fie a dietei.

În același timp, riscul cardiovascular nu depinde exclusiv de colesterol. Tensiunea arterială, diabetul și greutatea corporală sunt factori esențiali în evaluarea generală.

„Obezitatea, în sine, are un impact limitat asupra colesterolului LDL, dar influențează alte tipuri de lipide din sânge”, spune Sattar.

În special, excesul de grăsime corporală este asociat cu valori crescute ale trigliceridelor și ale așa-numitului colesterol remanent, ambele legate de un risc mai mare de boli cardiovasculare. În plus, obezitatea este frecvent asociată cu diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială, condiții care pot amplifica efectele negative ale colesterolului LDL.

Pentru evaluarea riscului, specialiștii recomandă controale regulate. După vârsta de 40 de ani, analizele de sânge care includ măsurarea colesterolului ar trebui să fie frecvente.

„Medicul de familie poate evalua ușor riscul cardiovascular total, pentru că nu vorbim doar despre colesterol, ci despre un ansamblu de factori”, subliniază Sattar.

Înainte de această vârstă, istoricul familial este un indiciu important. Prezența unor cazuri de boli cardiovasculare la vârste tinere în familie poate semnala un risc crescut și necesitatea unor investigații mai devreme.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un medicament pentru tratarea colesterolului este capabil să încetinească îmbătrânirea

Care este legătura dintre zgomotul traficului și colesterol?

Consumul de ouă poate reduce colesterolul „rău”, arată un nou studiu

Modul în care prepari cafeaua ar putea influența nivelurile de colesterol