Inteligența Artificială, tot mai prezentă în deciziile de politică monetară

Inteligența artificială nu mai este doar o temă de viitor pentru băncile centrale, ci o variabilă tot mai prezentă în deciziile de politică monetară. Instituții-cheie precum Banca Centrală Europeană sau Federal Reserve încearcă să înțeleagă rapid cum transformă AI inflația.

În ultimii ani, AI a fost tratată similar cu schimbările climatice sau demografia: un factor pe termen lung, fără impact direct imediat asupra politicii monetare. Această abordare s-a schimbat radical. Decidenții încep să considere inteligența artificială o transformare structurală comparabilă cu electrificarea sau apariția internetului. Miza nu mai este dacă AI contează, ci cât de repede își produce efectele și în ce direcție: va genera inflație sau, dimpotrivă, o va reduce, arată Euronews.

Banca Centrală Europeană a făcut deja pași concreți. Din 2022, instituția utilizează un model de machine learning care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația până la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru și a oferit rezultate relevante: în 2025, a anticipat riscuri de creștere a inflației de bază, confirmate ulterior de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank folosește aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a subliniat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască.

În SUA, Federal Reserve abordează AI mai degrabă la nivel conceptual, dar dezbaterea devine tot mai intensă. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât tehnologii precum internetul sau smartphone-urile. O creștere susținută a productivității ar permite majorarea veniturilor fără presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, vicepreședintele Philip Jefferson avertizează asupra efectului dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar în același timp poate crește cererea pentru resurse precum energie, terenuri și infrastructură digitală.

Una dintre marile incertitudini este modul în care AI va influența inflația pe termen scurt versus termen lung. Investițiile masive în centre de date și infrastructură ar putea genera presiuni inflaționiste inițiale. În schimb, pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor.

Figura centrală a dezbaterii este Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell. Warsh compară momentul actual cu anii ’90, atunci când politicile monetare mai relaxate au fost susținute de un val de productivitate. Totuși, el avertizează că AI este încă o forță insuficient înțeleasă. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului”, a spus acesta, sugerând că modelele economice actuale ar putea deveni depășite.

În fața acestei incertitudini, băncile centrale sunt nevoite să își adapteze instrumentele și modelele de analiză. AI nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o variabilă care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică. În lipsa unui consens clar, instituțiile navighează între oportunitatea unei noi ere de productivitate și riscul unor dezechilibre greu de anticipat.