Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta. De zeci de ani, istoricii au considerat, în general, că dezvoltarea satelor mici în orașe a venit inevitabil la pachet cu o creștere a inegalității. Pe măsură ce societățile deveneau mai complexe, un grup restrâns de lideri, regi și preoți ar fi acaparat bogăția, iar diferența dintre bogați și săraci s-ar fi adâncit.

Într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta. Un nou studiu realizat la University of York (Anglia) analizează orașul antic Mohenjo-daro, cel mai mare centru urban al Civilizației de pe Valea Indului de acum aproximativ 4.000 de ani, și ajunge la o concluzie opusă. Cercetătorii au descoperit că orașul nu doar că era mai egalitar decât alte civilizații contemporane din Mesopotamia sau Grecia, dar a devenit chiar mai egalitar în timp.

• 260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara, unde se intensifică o nouă goană…
• Adânc într-o peșteră izolată de munte, oamenii preistorici extrăgeau un mineral verde misterios

Prin analizarea dimensiunilor locuințelor din oraș, echipa condusă de dr. Adam Green a observat că diferența dintre cele mai mari și cele mai mici case s-a redus pe măsură ce orașul a evoluat. În ultimele sale etape, diferențele de avere au ajuns la niveluri similare cu cele ale primelor comunități agricole.

„Datele arată că, pe măsură ce orașul s-a maturizat, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici locuințe s-a redus. În fazele târzii, inegalitatea ajunsese la nivelul satelor agricole timpurii”, a explicat Green.

Într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta. Cum a fost posibil?

În timp ce egiptenii construiau piramide pentru regi-zei, iar grecii ridicau palate impresionante la Knossos, oamenii de pe Valea Indului au ales o direcție diferită. În loc de morminte luxoase sau temple grandioase, Mohenjo-daro a fost construit în jurul unui sistem urban organizat, cu drenaje sofisticate și străzi planificate.

Resursele nu erau concentrate în mâinile unei elite, ci erau distribuite relativ uniform între locuitori. Acest lucru este vizibil și în distribuția sigiliilor, obiecte folosite în comerț și administrare, care au fost găsite mai ales în locuințe obișnuite, nu în clădiri oficiale sau palate.

În locul unui conducător unic care să controleze resursele, orașul pare să fi funcționat pe baza cooperării și a accesului relativ egal la bunuri și infrastructură. Investițiile în lucruri practice, precum sistemele de canalizare și întreținerea străzilor, indică o organizare colectivă orientată spre binele public. De asemenea, folosirea unui sistem standardizat de greutăți și măsuri sugerează un comerț echitabil la nivelul întregii regiuni.,

Este inegalitatea cu adevărat o consecință a dezvoltării economice?

Studiul contestă ideea modernă că inegalitatea crescută este o consecință inevitabilă a dezvoltării economice. Potrivit cercetătorilor, Mohenjo-daro demonstrează că o societate poate fi în același timp avansată tehnologic, productivă și relativ egalitară.

„Mohenjo-daro este adesea cunoscut pentru ceea ce nu are: palate regale, morminte pline de aur sau statui ale conducătorilor. Dar ceea ce are este mult mai important. În perioadele cu cea mai mică inegalitate, productivitatea pare să crească. Acest lucru contrazice ideea că prosperitatea necesită concentrarea puterii în mâinile câtorva”, a spus Green, citat de Phys.org.

El a adăugat că această civilizație arată că un oraș poate fi inovator și eficient la scară mare, fără a concentra resursele și decizia în mâinile unei elite restrânse, iar acest model ar fi putut chiar contribui la menținerea prosperității pe termen lung.

Studiul a fost publicat în revista Antiquity.

Vă recomandăm să citiți și:

Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările

În urmă cu peste două secole era descoperită, din greşeală, una dintre cele mai mari comori arheologice ale lumii

Dinții copiilor antici dezvăluie o boală extrem de gravă de acum 4.000 de ani

Un sit fosilifer din China dezvăluie o multitudine de creaturi complexe care au trăit înainte de explozia cambriană