În timp ce mulți se întreabă dacă geoingineria este bună sau rea, ceva similar se petrece chiar deasupra noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Geoingineria este bună sau rea? Ideea de a modifica intenționat atmosfera Pământului pentru a combate schimbările climatice, de exemplu prin împrăștierea unor particule reflectorizante în nori pentru a diminua lumina solară, rămâne extrem de controversată. Susținătorii acestor metode de geoinginerie cred că ele ar putea salva planeta de efectele catastrofale ale încălzirii globale, însă criticii avertizează că ar putea produce consecințe grave și imposibil de anticipat. Din acest motiv, cercetătorii tratează subiectul cu multă prudență.

Totuși, ceva asemănător se întâmplă deja la scară globală. Un nou studiu publicat în revista Earth’s Future avertizează că poluarea produsă de sateliții care ard în atmosfera Pământului reduce deja cantitatea de lumină solară care ajunge la suprafața planetei. Mai mult, dacă industria spațială va continua să crească în ritmul actual, efectele ar putea deveni suficient de puternice pentru a influența clima globală.

• Cercetătorii au descoperit o specie de pasăre care „bate din palme”
• Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună

Coordonatoarea studiului, Eloise Marais, a comparat fenomenul cu un experiment de geoinginerie desfășurat fără reglementări. Geoingineria este bună sau rea? Acum avem o ocazie de a afla.

„Poluarea generată de industria spațială seamănă cu un experiment de geoinginerie la scară redusă și fără control, care ar putea avea numeroase consecințe de mediu neintenționate și grave”, a avertizat cercetătoarea.

Geoingineria este bună sau rea? Avem ocazia de a afla dacă urmărim sateliții care ard

Lansările spațiale s-au accelerat puternic în ultimul deceniu și s-au triplat în ultimii cinci ani, în mare parte datorită companiilor private precum SpaceX, a lui Elon Musk. O mare parte dintre aceste lansări sunt dedicate plasării sateliților pe orbită.

Serviciul de internet prin satelit Starlink are deja aproape 12.000 de sateliți activi, iar Musk a declarat că își dorește să lanseze încă un milion în viitor. Aceste rețele uriașe sunt cunoscute sub numele de „megaconstelații” și reprezintă o nouă etapă în utilizarea sateliților. Companiile rivale încearcă și ele să dezvolte propriile sisteme similare, inclusiv Blue Origin, fondată de Jeff Bezos, care intenționează să trimită pe orbită peste 5.000 de sateliți.

Problema este că acești sateliți sunt proiectați să fie utilizați doar câțiva ani. După aceea, ei sunt scoși de pe orbită și arși în atmosferă (un proces considerat până de curând relativ inofensiv), înainte de a fi înlocuiți cu alții noi.

În ultimii ani însă, cercetătorii au început să analizeze mai atent impactul asupra mediului al transformării atmosferei într-un adevărat „crematoriu” pentru sateliți. Primele studii au arătat că arderea acestora eliberează metale precum plumbul și aluminiul. Alte cercetări sugerează chiar că aceste particule metalice ar putea declanșa reacții chimice capabile să afecteze grav stratul de ozon, scrie Futurism.

În noul studiu, cercetătorii au modelat principalii poluanți generați de sateliții megaconstelațiilor care au reintrat în atmosferă între anii 2020 și 2022. În 2020, acești sateliți reprezentau aproximativ 25% din impactul climatic total al industriei spațiale, iar până în 2029 procentajul ar putea crește la 42%.

Cât de gravă poate deveni problema?

Autorii studiului estimează că, până la finalul deceniului, poluanții acumulați în urma arderii sateliților vor produce efecte similare strategiilor de geoinginerie solară, precum injectarea de aerosoli în atmosferă pentru reducerea luminii solare.

Cercetătorii au analizat și impactul lansărilor de rachete, care eliberează particule de funingine. Odată ajunse în atmosfera superioară, aceste particule pot rămâne acolo ani întregi, spre deosebire de funinginea produsă la nivelul solului, care este eliminată relativ rapid prin ploi.

Potrivit estimărilor, până în 2029 lansările de rachete vor elibera anual aproximativ 870 de tone de funingine în atmosferă, o cantitate comparabilă cu totalul emisiilor generate de autoturismele din Marea Britanie.

„În prezent, impactul asupra atmosferei este redus, ceea ce înseamnă că încă avem șansa să acționăm din timp înainte ca problema să devină mult mai gravă și dificil de reparat. Până acum au existat foarte puține eforturi pentru reglementarea eficientă a acestui tip de poluare”, a spus Marais.

Cercetătoarea avertizează că efectul de răcire produs de reducerea luminii solare ar putea părea benefic în contextul încălzirii globale, însă situația trebuie tratată cu maximă precauție.

„Efectul de răcire rezultat din reducerea cantității de lumină solară, pe care l-am calculat în modelele noastre, poate părea o veste bună pe fondul încălzirii globale, dar trebuie să fim extrem de atenți”, a explicat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Criza invizibilă a fertilității: poluarea și schimbările climatice amenință reproducerea la nivelul tuturor speciilor

Coada-calului: planta care a supraviețuit tuturor extincțiilor. O găsești azi pe marginea drumului, în România

Africa se rupe: Noi date dezvăluie că fracturarea continentului este mai avansată decât se credea

Oamenii de știință au descoperit că plantele „țipă” atunci când sunt stresate