Criza invizibilă a fertilității: poluarea și schimbările climatice amenință reproducerea la nivelul tuturor speciilor

Criza invizibilă a fertilității amenință toate speciile. Creșterea infertilității nu este un fenomen limitat la oameni. Factorii de stres din mediu afectează tot mai mult capacitatea de reproducere a multor forme de viață.

Un studiu recent a analizat modul în care provocările actuale de mediu influențează fertilitatea atât la oameni, cât și la animale.

Studiul a fost publicat în revista npj Emerging Contaminants.

Cercetarea a identificat două forțe majore care contribuie la criza invizibilă a fertilității: substanțele chimice sintetice și încălzirea globală. Acestea nu acționează separat, ci împreună, amplificând efectele negative asupra fertilității și a capacității de reproducere.

Ce înseamnă mai exact criza invizibilă a fertilității?

Consecințele sunt variate: dezechilibre între sexe, calitate mai slabă a ovulelor și spermatozoizilor, anomalii de dezvoltare și scăderea populațiilor. Impactul nu se oprește la o singură generație, ci se transmite mai departe și devine mai sever atunci când expunerea chimică se combină cu schimbările climatice.

Evitarea substanțelor sintetice este aproape imposibilă. Acestea ajung în organism prin alimente, aer sau absorbție directă. În Uniunea Europeană, sistemul REACH reglementează utilizarea chimicalelor, dar dintre cele aproximativ 140.000 de substanțe înregistrate, peste 1.000 sunt considerate perturbatori endocrini (EDC).

Aceste substanțe imită sau blochează hormonii naturali, afectând procese esențiale precum metabolismul, creșterea și reproducerea. Chiar și în cantități mici, pot avea efecte puternice, comparate de cercetători cu „o șoaptă capabilă să schimbe direcția unui uragan”.

În același timp, temperaturile în creștere afectează biodiversitatea și capacitatea de reproducere a organismelor. Căldura intensifică și toxicitatea poluanților, favorizând acumularea lor în organism, explică Phys.org.

Cât de mare este problema?

Pentru a înțelege amploarea fenomenului, cercetătorii au analizat date din numeroase studii, acoperind o gamă largă de specii: de la nevertebrate și pești până la păsări, reptile, mamifere și oameni. Rezultatele arată că aproape toate formele de viață sunt afectate.

Exemplele sunt grăitoare. La melci, o substanță folosită în vopseaua pentru bărci provoacă apariția organelor masculine la femele, ducând la infertilitate. La pești, chimicalele care imită estrogenul pot feminiza masculii, uneori până la prăbușirea populațiilor.

La țestoasele marine, sexul puilor depinde de temperatura nisipului, iar încălzirea globală produce aproape exclusiv femele în unele populații. Păsările au fost afectate de pesticide precum DDT, care subțiază coaja ouălor, făcându-le fragile. La foci și lei de mare, topirea gheții și expunerea la chimicale sunt asociate cu avorturi, nașteri premature și fertilitate redusă.

La oameni, substanțele PFAS („chimicale eterne”) sunt legate de șanse mai mici de concepție și de o calitate mai slabă a embrionilor în fertilizarea in vitro. De asemenea, microplasticele au fost detectate în testicule și spermă, fiind asociate cu scăderea numărului și a mobilității spermatozoizilor.

Studiul evidențiază impactul amplu al acestor factori asupra vieții pe Pământ. Pentru a proteja biodiversitatea și sănătatea globală, este necesară o acțiune coordonată la nivel internațional care să limiteze încălzirea, poluarea cu plastic și expunerea la substanțe chimice periculoase.

Vă recomandăm să citiți și:

Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor

Oamenii de știință au elucidat, în sfârșit, un mister vechi al scoarței terestre

O adevărată anomalie geologică: de ce Groenlanda are unele dintre cele mai mari resurse naturale ale planetei?

„Omogenocenul” sau cum oamenii fac ca fauna sălbatică să fie periculos de uniformă