Home » Știință » Dioxidul de carbon are un efect ciudat asupra atmosferei Pământului, au aflat cercetătorii

Dioxidul de carbon are un efect ciudat asupra atmosferei Pământului, au aflat cercetătorii

Dioxidul de carbon are un efect ciudat asupra atmosferei Pământului, au aflat cercetătorii
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 18.05.2026

În timp ce suprafața Pământului și atmosfera inferioară continuă să se încălzească, o altă parte a atmosferei planetei face exact contrariul.

Departe de sol, atmosfera superioară s-a răcit considerabil în ultimele decenii. Oamenii de știință au recunoscut de mult timp acest contrast neobișnuit ca fiind una dintre cele mai clare amprente ale schimbărilor climatice provocate de om, însă fizica exactă din spatele fenomenului a rămas incertă.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Columbia anunță că au descoperit în sfârșit mecanismul responsabil. Noul lor studiu explică modul în care dioxidul de carbon (CO2) interacționează cu diferite lungimi de undă ale luminii în moduri care răcesc atmosfera superioară, în timp ce încălzesc planeta dedesubt.

Aproape de suprafața Pământului, CO2 captează căldura care altfel ar scăpa în spațiu, contribuind la încălzirea globală. Însă condițiile sunt cu totul diferite la altitudini mari.

În stratosferă, stratul atmosferic care se întinde de la aproximativ 11 km până la 50 km deasupra solului, CO2 se comportă mai degrabă ca un sistem de răcire.

Moleculele absorb energia infraroșie care urcă de jos și apoi eliberează o parte din această energie direct în spațiu. Pe măsură ce nivelurile de CO2 cresc, stratosfera devine și mai eficientă în a elimina căldura, ceea ce determină scăderea temperaturilor de acolo, scrie Sciencedaily.

Un contrast neobișnuit

Oamenii de știință au prezis acest efect încă din anii 1960 prin modele climatice, iar din mijlocul anilor 1980, stratosfera s-a răcit cu aproximativ 2 °C. Cercetătorii estimează că această răcire este de peste 10 ori mai mare decât ar fi fost fără emisiile generate de oameni.

Pentru a rezolva acest puzzle, echipa a construit modele matematice care au identificat procesele majore ce determină răcirea stratosferică.

Cercetările lor au indicat un factor cheie: modul în care moleculele de CO2 interacționează cu lumina infraroșie (radiația cu lungime de undă mare).

Nu toate lungimile de undă ale spectrului infraroșu se comportă la fel. Cercetătorii au descoperit că anumite lungimi de undă sunt extrem de eficiente în stimularea răcirii. Ei au descris acest interval extrem de eficient ca fiind o zonă „Goldilocks” (zona ideală). Pe măsură ce concentrațiile de CO2 cresc, această zonă se lărgește, sporind eficiența de răcire a atmosferei.

Indicii despre atmosferele altor planete

„Acele schimbări de eficiență sunt cele care, în cele din urmă, vor dicta ritmul răcirii stratosferice”, afirmă Sean Cohen, autorul principal al studiului publicat în Nature Geoscience.

Calculele echipei au confirmat că fiecare dublare a concentrației de dioxid de carbon duce la o răcire cu aproximativ 8 °C la stratopauză (limita superioară a stratosferei).

Studiul evidențiază și un efect de feedback climatic important: deși cantitatea mai mare de dioxid ajută stratosfera să radieze căldura mai eficient, temperaturile mai scăzute rezultate fac ca sistemul terestru, în ansamblu, să elibereze mai puțină energie infraroșie în spațiu. Acest lucru intensifică reținerea căldurii aproape de suprafață, amplificând încălzirea în atmosfera inferioară.

Conform autorilor, aceste principii fizice nou înțelese nu doar că explică mai bine dinamica propriei noastre planete, dar ar putea ajuta astronomii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în atmosferele altor planete din sistemul solar sau ale unor exoplanete îndepărtate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință, uimiți de norul unui vulcan care distruge metanul din atmosferă

Atmosfera haotică a lui Saturn, dezvăluită de telescoapele James Webb și Hubble

Dioxidul de carbon atmosferic este atât de ridicat încât slăbește oasele oamenilor

Atmosfera Pământului ar putea ajuta la susținerea vieții pe Lună

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ar fi făcut aceștia?
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ...
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
O platformă a aprobat primul serial bazat pe celebra franciză „Fast & Furious”. Când va fi difuzat?
O platformă a aprobat primul serial bazat pe celebra franciză „Fast & Furious”. Când va fi difuzat?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă
Se reproduce sexual, dar produce urmași asemenea unor clone. Planta care sfidează regulile moștenirii genetice
Se reproduce sexual, dar produce urmași asemenea unor clone. Planta care sfidează regulile moștenirii genetice