Oamenii de știință au descoperit un virus gigantic care se reproduce într-un mod complet unic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au descoperit un nou tip de virus gigantic care se reproduce printr-un mecanism nemaivăzut până acum. Mai mult decât atât, această entitate ciudată ar putea oferi indicii importante despre originile vieții complexe pe Pământ.

Virusurile ocupă un loc aparte în biologie, deoarece nu sunt alcătuite din celule, ci din fragmente de material genetic. Din acest motiv, ele nu se încadrează în arborele clasic al vieții, iar originea și evoluția lor rămân dificil de explicat.

• Știința confirmă! De ce nu este bine să ne frecăm ochii?
• Telescopul Webb a dezvăluit o planetă arsă de steaua sa

Virusurile gigantice, denumite astfel datorită genomurilor lor uriașe și surprinzător de complexe, ar putea însă ajuta la rezolvarea acestui mister.

În noul studiu, microbiologii de la Universitatea de Științe din Tokyo (Japonia) au identificat un virus gigantic care se reproduce într-un mod complet unic, numit furtivovirus, în râul Inasegawa din orașul Kamakura. Numele provine din cuvântul latin „furtivus”, care înseamnă „ascuns” sau „discret”, deoarece cercetătorii au avut dificultăți în a-l detecta inițial în probele analizate.

Cercetătorii au găsit un virus gigantic care se reproduce într-un mod complet unic. Acesta ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine virusurile

Descoperirea vine la scurt timp după identificarea altor virusuri gigantice, printre care și ushikuvirusul, anunțat mai devreme în acest an de o parte dintre aceiași cercetători.

Deși toate aceste virusuri folosesc metoda clasică de infectare, anume deturnarea celulelor-gazdă pentru a se multiplica, ele prezintă și diferențe importante.

„Deși aceste virusuri îi aparțin aceluiași grup, ele utilizează nucleul celular în moduri diferite. Dacă vom înțelege modul în care virusurile gigantice și celulele-gazdă interacționează și evoluează împreună, am putea obține perspective noi asupra rolului virusurilor ca forme de existență și asupra modului în care putem coexista cu ele”, a explicat virologul Masaharu Takemura.

Furtivovirusul se remarcă prin două caracteristici neobișnuite. În primul rând, analiza genetică sugerează că el face legătura între două grupuri de virusuri gigantice care au genomuri foarte diferite ca dimensiune.

Din acest motiv, cercetătorii propun crearea unei noi familii virale, denumită Manesviridae, care ar include furtivovirusul și alte virusuri asemănătoare. Diferențele privind dimensiunea genomului și alegerea gazdelor, dar și anumite similitudini genetice, ar justifica această nouă clasificare.

Potrivit oamenilor de știință, noua familie virală ar putea dezvălui modul în care virusurile au evoluat de-a lungul a milioane de ani, dezvoltând dimensiuni și strategii de multiplicare foarte diferite.

A doua caracteristică specială ține chiar de modul de reproducere al virusului. Alte virusuri gigantice fie păstrează intact nucleul celulei și se multiplică în interiorul lui, fie distrug membrana nucleară și se reproduc în lichidul din afara nucleului.

Cum se reproduce furtivovirusul?

Furtivovirusul adoptă o strategie intermediară. După infectarea celulei, el descompune nucleul și folosește mecanismele celulei-gazdă pentru a se multiplica în lichidul rămas din nucleu. Cercetătorii spun că acest comportament nu a mai fost observat până acum la alte virusuri gigantice.

„Această descoperire evidențiază complexitatea evoluției genomice, demonstrând că virusurile gigantice își pot extinde genomul pentru a se adapta la mediile incerte, reducând în același timp genele esențiale de bază”, au scris autorii studiului.

Legătura dintre această descoperire și apariția vieții complexe este deosebit de interesantă. Unii cercetători cred că virusurile ar fi putut avea un rol esențial în apariția nucleului celular, structura care diferențiază organismele complexe, precum oamenii, animalele și plantele, de bacterii și arhee.

O ipoteză propusă anterior de Takemura și colaboratorii săi sugerează că virusurile gigantice invadatoare ar fi putut contribui la dezvoltarea nucleului ca mecanism de protecție.

În acest context, furtivovirusul ar putea reprezenta o verigă evolutivă intermediară: un pas între virusurile care se reproduc într-un nucleu intact și cele care îl distrug complet.

Descoperirea nu demonstrează definitiv teoria, însă adaugă noi dovezi că virusurile sunt capabile să își modifice radical strategiile de folosire a nucleului celular. Iar pe măsură ce cercetătorii descoperă noi tipuri de virusuri gigantice, este foarte posibil să apară și alte surprize.

Studiul a fost publicat în revista Journal of Virology.

Vă recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?

Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani

Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?

Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni