Home » Știință » Pentru prima dată în istorie, fizicienii au obținut „aleatorismul perfect”

Pentru prima dată în istorie, fizicienii au obținut „aleatorismul perfect”

Publicat: 20.06.2026

Fizicienii au obținut „aleatorismul perfect”. Cercetătorii de la ETH Zürich (Elveția) au demonstrat o metodă de generare a ceea ce numesc „aleatorism perfect”, folosind qubiți supraconductori în stare de inseparabilitate cuantică.

Fizicienii au obținut „aleatorismul perfect” pentru prima dată în istorie. Obținerea unei aleatorism adevărat este, în mod obișnuit, extrem de dificilă. Chiar și cele mai avansate generatoare clasice de numere aleatorii pot conține mici deviații sistematice. În utilizarea cotidiană aceste erori sunt nesemnificative, însă în criptografie, unde securitatea sistemelor depinde de imprevizibilitate, chiar și cele mai subtile tipare pot deveni vulnerabilități exploatabile.

Echipa de la ETH Zürich, condusă de fizicienii Renato Renner și Andreas Wallraff, susține că a reușit să depășească această limitare și să producă numere cu adevărat aleatorii prin utilizarea mecanicii cuantice, într-un experiment pe care îl descriu drept prima realizare certificată a unui aleatorism perfect.

Fizicienii au obținut „aleatorismul perfect”. Cum au reușit?

Generatoarele tradiționale se bazează adesea pe procese fizice, precum comportamentul fotonilor, însă și acestea pot introduce ușoare tendințe statistice, făcând ca anumite valori să apară mai frecvent decât altele.

Abordarea cercetătorilor elvețieni folosește fenomenul de inseparabilitate cuantică pentru a depăși această limită. Experimentul implică două cipuri supraconductoare răcite la temperaturi apropiate de zero absolut. Fiecare cip funcționează ca un qubit, echivalentul cuantic al unui bit clasic. Cele două dispozitive sunt conectate printr-un tub de aproximativ 30 de metri, de asemenea răcit, prin care pot fi transmiși fotoni cu microunde ce creează starea de inseparabilitate cuantică.

Această stare „ciudată” a fizicii cuantice face ca două particule să devină corelate în așa fel încât măsurarea uneia influențează instantaneu rezultatul celeilalte. Prin menținerea qubiților la o distanță suficient de mare, cercetătorii s-au asigurat că nici măcar semnalele care se deplasează cu viteza luminii nu ar putea influența rezultatele în timpul măsurătorilor, păstrând astfel integritatea aleatorismului.

Procesul începe cu un generator de numere pseudo-aleatorii, folosit pentru alegerea bazei de măsurare a qubiților. După efectuarea măsurătorilor cuantice, un algoritm special „rafinează” rezultatele, eliminând orice posibilă tendință inițială. Ideea centrală este că sistemul cuantic poate „curăța” aceste imperfecțiuni și poate produce o secvență de zerouri și unu-uri care este certificabil aleatorie, adică a cărei imprevizibilitate nu este doar presupusă pe baza testelor statistice.

O reușită utilă pentru criptarea digitală

Cercetătorii afirmă că metoda nu necesită aproape deloc putere de calcul, deoarece aleatorismul este generat direct prin măsurarea qubiților. În acest sens, procesul ar fi mult mai eficient decât generatoarele pseudo-aleatorii clasice.

Implicațiile practice sunt semnificative. Echipa compară această realizare cu rolul unui ceas atomic în măsurarea timpului: un standard fizic de referință pe care alte sisteme se pot baza. Printre posibilele aplicații se numără criptarea comunicațiilor, identitățile digitale, sistemele de loterie și tehnologiile blockchain, scrie Live Science.

Cercetătorii consideră că cea mai utilă implementare ar fi în rețele informatice, unde fiecare nod ar avea acces la un „server” capabil să genereze acest aleatorism certificat.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Filosoful aproape uitat care a prezis atomii cu 2.500 de ani înaintea fizicii moderne

Visul călătoriilor interstelare rapide începe să se clatine: Mai sunt găurile de vierme considerate posibile?

Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost

Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius ...
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui ...
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație ...
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul emoțional
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul ...
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
Care este unul dintre cele mai importante semne ale infarctului?
Care este unul dintre cele mai importante semne ale infarctului?
De ce mirosul de benzină poate fi mai periculos decât am crede?
De ce mirosul de benzină poate fi mai periculos decât am crede?
Cum a reușit un sud-coreean să obțină cel mai mare punctaj la unul dintre cele mai dificile examene din țară
Cum a reușit un sud-coreean să obțină cel mai mare punctaj la unul dintre cele mai dificile examene din țară