Filosoful aproape uitat care a prezis atomii cu 2.500 de ani înaintea fizicii moderne

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astăzi, atunci când spunem „atom”, ne gândim la fizică nucleară și acceleratoare de particule. În realitate, atomismul ca teorie filozofică apăruse în Grecia antică cu aproximativ 2.500 de ani înainte ca știința să poată confirma existența atomilor.

Primul gânditor care a formulat această ipoteză a fost, cel mai probabil, Leucip din Milet, un filosof atât de misterios încât unii autori antici au susținut chiar că nu a existat niciodată.

• Otrăvirea câinilor ca formă de conflict între vecini. Ce spun psihologii despre acest tip de violență
• De ce izbucnim uneori în plâns atunci când cineva ne întreabă „Ce faci?”

Despre viața lui se cunosc foarte puține lucruri. Se crede că a trăit în secolul al V-lea î.Hr. și că a fost profesorul lui Democrit din Abdera, filosoful care avea să facă celebră teoria atomilor. De altfel, succesul uriaș al lui Democrit a făcut ca numele lui Leucip să fie împins treptat în umbră.

Epicur, unul dintre marii filosofi ai Antichității, afirma chiar că Leucip ar fi fost un personaj inventat de Democrit. Totuși, Aristotel și alți autori antici îl menționează ca pe un filosof real, preocupat de problema structurii materiei.

În epoca lui Leucip, mulți gânditori greci încercau să găsească elementul fundamental din care este făcut universul. Thales considera că totul provine din apă, iar Heraclit vedea focul drept forța centrală a lumii. Leucip a ales însă o direcție complet diferită. El și-a pus o întrebare simplă: ce se întâmplă dacă împărțim un obiect în bucăți din ce în ce mai mici? Procesul poate continua la nesfârșit sau există o limită?

Răspunsul său a fost radical pentru acea perioadă. Leucip credea că materia nu poate fi divizată la infinit și că, la un moment dat, trebuie să existe particule atât de mici încât nu mai pot fi tăiate. Aceste particule au primit numele de „atomos”, adică „indivizibil”.

La fel de importantă era însă ideea de vid. Pentru ca atomii să se poată mișca, spunea filosoful grec, trebuie să existe și spațiu gol între ei. Astfel, universul era alcătuit din două elemente fundamentale: atomii și vidul.

Împreună cu discipolul său Democrit, Leucip a imaginat o lume în care toate obiectele sunt formate din combinații diferite de particule invizibile aflate într-o mișcare permanentă. Diferențele dintre materiale nu erau explicate prin magie sau intervenție divină, ci prin forma, ordinea și mișcarea atomilor.

Teoria era extraordinar de îndrăzneață pentru lumea antică. Problema era că nu putea fi demonstrată experimental. Atomii erau imposibil de observat cu tehnologia vremii, iar ideea vidului era considerată absurdă de mulți filosofi.

Aristotel, una dintre cele mai influente autorități intelectuale ale Antichității, a respins categoric atomismul, considerând că natura nu poate conține spații complet goale și că universul are un scop și o ordine imposibil de explicat prin simpla mișcare a unor particule materiale.

Influența lui Aristotel a fost atât de mare încât atomismul a rămas marginalizat timp de aproape două milenii. Ideile lui Leucip și Democrit au supraviețuit mai ales prin fragmente, comentarii și critici scrise de alți filosofi. Abia în secolele XVII-XVIII, odată cu dezvoltarea chimiei și a metodei științifice moderne, teoria atomică a revenit în centrul cercetării. Mai târziu, descoperirea electronilor, protonilor și neutronilor avea să arate că atomii nu sunt indivizibili, așa cum credea Leucip, dar ideea fundamentală era corectă: materia este alcătuită din particule extrem de mici.

Astăzi, Leucip rămâne una dintre cele mai enigmatice figuri ale filosofiei grecești. Chiar dacă opera sa s-a pierdut aproape complet, intuiția lui a schimbat radical modul în care oamenii aveau să înțeleagă lumea materială.

Știați că?

Aristotel a respins categoric teoria lui Leucip deoarece considera că existența vidului este o imposibilitate logică, argumentând că într-un spațiu complet gol toate obiectele ar trebui să se miște cu o viteză infinită, lucru pe care îl considera absurd, blocând astfel dezvoltarea atomismului în Europa pentru aproape două milenii.

Sursa: 

https://www.britannica.com/biography/Leucippus

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ceasurile atomice ar putea dezvălui natura cuantică a timpului

Pentru prima dată, fizicienii au „încurcat” doi atomi în mișcare, validând o teorie cuantică

Un atom tocmai a încălcat una dintre cele mai mari reguli ale fizicii nucleare

O particulă subatomică detectată pe Pământ în 2023 ar putea explica aproape totul despre Univers