Da Hong Pao: povestea ceaiului ale cărui frunze s-au vândut la prețuri comparabile cu aurul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În Munții Wuyi din provincia chineză Fujian cresc câțiva arbori de ceai care au devenit parte din patrimoniul cultural al Chinei.

Ceaiul produs din frunzele lor se numește Da Hong Pao, adică „Marea Mantie Roșie”, și este considerat unul dintre cele mai valoroase ceaiuri din lume.

• Avondvierdaagse: tradiția olandeză care aduce împreună comunități întregi prin mers pe jos
• Înotul în ape naturale: libertate sau responsabilitate?

La începutul anilor 2000, cantități foarte mici din recoltele provenite de la arborii originali au fost vândute la licitații pentru zeci de mii de dolari. În unele cazuri, prețul pe kilogram a depășit valoarea aurului.

Legenda care a dat numele ceaiului

Originea numelui este legată de o poveste transmisă de secole.

Potrivit uneia dintre cele mai cunoscute variante, mama unui împărat din dinastia Ming s-ar fi vindecat după ce a băut o infuzie preparată de călugării din Munții Wuyi. În semn de recunoștință, împăratul ar fi trimis mantii roșii din mătase pentru a acoperi tufele de ceai.

Istoricii nu au găsit dovezi care să confirme legenda, însă ea continuă să facă parte din identitatea culturală a regiunii.

Ce știm despre arborii originali

Astăzi, pe versanții stâncoși ai Munților Wuyi mai supraviețuiesc doar șase arbori considerați sursa originală a ceaiului Da Hong Pao. Vârsta lor este estimată la peste 350 de ani.

Microclimatul local, caracterizat prin umiditate ridicată, ceață frecventă și soluri bogate în minerale, contribuie la dezvoltarea profilului aromatic specific.

Cunoscătorii descriu arome de fructe coapte, cacao, lemn prăjit și un postgust mineral persistent, cunoscut sub numele de yan yun, expresie tradusă adesea prin „farmecul stâncii” sau „rezonanța stâncii”.

În 2006, autoritățile chineze au interzis recoltarea comercială din arborii originali pentru a-i proteja.

Ultimele cantități recoltate au fost transferate către instituții publice și colecții oficiale.

De ce este atât de greu de reprodus

Da Hong Pao face parte din categoria yancha, sau „ceaiuri de stâncă”, o familie de ceaiuri oolong cultivate exclusiv în Munții Wuyi. Ceaiurile oolong sunt parțial oxidate, situându-se între ceaiul verde și cel negru din punctul de vedere al procesării. Gradul de oxidare poate varia considerabil, ceea ce le conferă o gamă largă de arome, de la note florale și fructate până la accente de caramel, nuci sau lemn prăjit.

Aroma sa este rezultatul unei combinații dificil de replicat: genetica plantelor, compoziția solului, altitudinea, microclimatul și tehnicile tradiționale de procesare.

Frunzele sunt oxidate parțial și prăjite în mod repetat, un proces care poate dura săptămâni și necesită o experiență considerabilă.

Ceaiurile vândute astăzi sub numele Da Hong Pao provin, de regulă, din plante înrudite genetic cu arborii originali sau din amestecuri de varietăți locale cultivate în aceeași regiune.

Misiunea care a schimbat istoria globală a ceaiului

În secolul al XIX-lea, China deținea aproape monopolul asupra producției de ceai. Între 1848 și 1851, botanistul scoțian Robert Fortune a călătorit în regiunile producătoare de ceai din China în numele Companiei Britanice a Indiilor de Est.

Deghizat în funcționar chinez și ajutat de ghizi locali, Fortune a colectat plante, semințe și informații despre metodele tradiționale de procesare.

Cunoștințele obținute au contribuit la dezvoltarea plantațiilor de ceai din India, inclusiv din regiunea Darjeeling, reducând dependența Marii Britanii de importurile chineze.

Istoricii consideră această operațiune unul dintre cele mai importante episoade de transfer industrial din secolul al XIX-lea.

Poți bea Da Hong Pao și astăzi?

Da, însă nu din arborii originali. Majoritatea ceaiurilor comercializate astăzi sub numele Da Hong Pao provin din plante obținute prin clonarea arborilor originali sau din cupaje realizate din varietăți locale cultivate în Munții Wuyi. Prețurile variază considerabil în funcție de origine, tehnica de procesare și reputația producătorului. Un Da Hong Pao de calitate poate costa de la câteva zeci la câteva sute de euro pentru 100 de grame, în timp ce edițiile rare, provenite din loturi limitate, ating sume mult mai mari.

Da Hong Pao nu este doar un ceai apreciat de colecționari. Este un exemplu despre modul în care geografia, tradiția și istoria pot transforma câteva frunze de ceai într-un simbol cultural cu valoare globală.

Știați că?

Munții Wuyi au fost incluși în patrimoniul mondial UNESCO în 1999 pentru valoarea lor naturală și culturală.

Termenul yancha înseamnă „ceai de stâncă” și desemnează ceaiurile cultivate pe versanții stâncoși ai Munților Wuyi.

Recoltarea comercială din arborii originali Da Hong Pao a fost interzisă în 2006, pentru a proteja plantele considerate patrimoniu național.

Postgustul specific al ceaiurilor Wuyi este cunoscut sub numele de yan yun sau „farmecul stâncii”.

Surse:

https://whc.unesco.org/en/list/911/

https://www.bbc.com/travel/article/20160425-the-pot-of-tea-that-costs-10000

https://teadocumentary.com/types-of-tea/da-hong-pao/

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce ceștile japoneze de ceai nu au toartă?

Ce înseamnă cu adevărat să bei ceai în China și de ce două degete bătute în masă spun mai mult decât orice cuvânt

Pu-erh: ceaiul care se învechește ca vinul și poate ajunge să valoreze cât o mașină de lux

Ceaiul ar putea conține miliarde de particule de microplastice