Astronomii ar fi surprins o galaxie timpurie chiar în timp ce se „stingea”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Astronomii ar fi surprins o galaxie timpurie în timp ce se „stingea”. Astronomii au descoperit numeroase galaxii „roșii și moarte” în Universul timpuriu, sisteme masive care au încetat să mai formeze stele surprinzător de devreme. Acum, o echipă de cercetători crede că a surprins una chiar în timpul acestei transformări: o galaxie masivă care își pierde gazul necesar formării stelelor la doar 1,4 miliarde de ani după Big Bang.

Astronomii ar fi surprins o galaxie timpurie în timp ce se „stingea”. Galaxia, denumită C26, face parte din SPT2349-56, un proto-roi aflat în formare, care conține aproximativ 30 de galaxii într-o regiune cu diametrul de circa 100 de kiloparseci. C26 le-a atras atenția astronomilor datorită formei sale neobișnuite, asemănătoare unei comete, cu un „cap” compact și o coadă lungă în care se află și o regiune foarte luminoasă, denumită „nod”.

Folosind observații realizate cu telescoapele spațiale Hubble și James Webb, echipa condusă de Dazhi Zhou, de la University of British Columbia (Canada), a analizat separat capul, coada și nodul galaxiei pentru a estima masa și ritmul de formare a stelelor.

Astronomii ar fi surprins o galaxie timpurie în timp ce se „stingea”. Ce se întâmplă cu aceasta?

Rezultatele arată că stelele din coadă sunt mai tinere, fiind vizibile în radiația ultravioletă. Capul galaxiei are o masă de aproximativ 22 de miliarde de mase solare, în timp ce coada, împreună cu nodul, însumează aproximativ 6 miliarde de mase solare.

Cercetătorii au descoperit că galaxia încă deține zeci de miliarde de mase solare de gaz rece, însă mai mult de jumătate din această rezervă nu se mai află în interiorul ei. Gazul a fost smuls și întins de-a lungul cozii, unde este difuz și liniștit, fără densitatea necesară pentru formarea unor noi stele. În consecință, ritmul de naștere a stelelor în nucleul galaxiei este mai redus decât ar fi de așteptat pentru un sistem aflat încă în această etapă de evoluție.

În mod obișnuit, galaxiile își pierd gazul fie în urma interacțiunilor gravitaționale cu alte galaxii, fie printr-un proces numit „desprindere prin presiune dinamică” (ram-pressure stripping), care apare atunci când o galaxie traversează gazul fierbinte din interiorul unui roi galactic, iar rezistența acestuia îi îndepărtează gazul, scrie Phys.org.

Autorii studiului exclud prima variantă, deoarece singurul posibil companion este prea puțin masiv pentru a produce un asemenea efect gravitațional. În schimb, mai multe indicii susțin scenariul desprinderii prin presiune dinamică. Gazul din coadă este distribuit uniform, nu pare rupt în fragmente, iar orientarea cozii către centrul proto-roiului îi corespunde direcției în care gazul ar fi fost împins în urmă pe măsură ce galaxia se deplasează prin mediul fierbinte din jur.

„Împreună cu orientarea cozii și detectarea independentă a gazului fierbinte din SPT2349-56, aceste observații indică faptul că desprinderea prin presiune dinamică este mecanismul principal care modelează galaxia C26”, au scris cercetătorii.

Un mister galactic, mai aproape de a fi rezolvat

Acest fenomen este cunoscut pentru formarea așa-numitelor „galaxii meduză”, caracterizate de cozi lungi de gaz. Până acum, astronomii credeau că procesul are loc doar în roiuri galactice mature, însă noul studiu sugerează că el poate acționa și într-un proto-roi foarte tânăr.

„C26 ar putea surprinde o etapă intermediară dintre o galaxie activă și una ‘moartă’, în care cea mai mare parte a gazului rece a fost deja îndepărtată, dar nucleul încă nu și-a oprit complet formarea stelelor”, explică autorii.

Descoperirea ar putea ajuta la rezolvarea misterului privind existența galaxiilor masive care și-au încheiat evoluția foarte devreme în istoria Universului. Mai mult, și alte galaxii din același proto-roi par să fie sărace în gaz, ceea ce sugerează că acest proces ar putea remodela simultan întregul sistem galactic aflat în formare.

Studiul este disponibil pe platforma arXiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Pentru prima dată în istorie, fizicienii au obținut „aleatorismul perfect”

Singurul record pe care misiunea Artemis 2 NU a reușit să-l depășească

3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează, conform științei

Ce s-a putut vedea în atmosfera Soarelui chiar înaintea unei erupții colosale de clasă X9?