„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. O nouă analiză a fosilelor descoperite pe insula indoneziană Flores sugerează că Homo floresiensis, specia umană dispărută cunoscută sub porecla de „hobbit”, era mai puțin avansată din punct de vedere tehnologic decât se credea. În loc să vâneze elefanții pitici care trăiau pe insulă, acești hominizi ar fi profitat de resturile lăsate în urmă de varanii de Komodo.

Descoperirea lui Homo floresiensis, la începutul anilor 2000, a stârnit un interes uriaș. Coincidența cu lansarea filmelor din seria „Stăpânul Inelelor” a făcut ca această specie, care avea aproximativ jumătate din înălțimea unui om modern, să fie supranumită „hobbitul”. Primele fosile au fost găsite alături de rămășițele unui elefant pitic, Stegodon florensis insularis, iar cercetătorii au presupus atunci că hominizii îl vânau și îl preparau la foc.

Noua cercetare pune însă sub semnul întrebării această interpretare: „hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo.

O echipă condusă de Elizabeth Veatch, de la Universitatea din Tübingen (Germania), a analizat urmele de pe oasele de stegodon descoperite în peștera Liang Bua. Cum pe insula Flores nu existau prădători precum lupii sau marile feline, cercetătorii au realizat propriile experimente, hrănind varani de Komodo cu carcase de capră pentru a observa tiparele lăsate de dinții acestora.

„Urmele produse de dinții varanilor de Komodo sunt, în general, mai scurte și mai puțin adânci decât tăieturile realizate cu unelte și au un profil mai lat”, explică autorii studiului.

Oasele elefanților antici arată că „hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo

Compararea acestor urme cu cele de pe oasele de stegodon a arătat că varanii de Komodo consumaseră deja cele mai nutritive părți ale animalelor înainte ca Homo floresiensis să ajungă la carcasă. Cu alte cuvinte, varanii erau primii care se hrăneau, iar hominizii profitau de ceea ce rămânea.

Ipoteza folosirii regulate a focului este și ea slăbită de noile dovezi. Dintre cele 3.155 de fragmente de oase de stegodon analizate, doar unul prezenta urme de ardere. Cercetătorii cred că acestea au fost produse mult mai târziu, după sosirea oamenilor moderni pe insulă. Nici numeroasele oase de șobolani descoperite în același sit nu prezentau semne că ar fi fost gătite, scrie IFL Science.

Autorii consideră că stegodonii mureau fie în urma atacurilor varanilor de Komodo, fie din alte cauze, iar reptilele ajungeau primele la carcase datorită simțului lor olfactiv foarte dezvoltat. Homo floresiensis, lipsit de arme eficiente precum sulițele sau arcurile, ar fi fost mai degrabă un necrofag oportunist decât un vânător de animale mari.

Cu ce se hrănea mai des Homo floresiensis?

În schimb, o pradă mult mai accesibilă ar fi fost șobolanii uriași din specia Papagomys armandvillei, care trăiau pe insulă în aceeași perioadă. Cercetătorii cred că dieta lui Homo floresiensis era probabil omnivoră și includea animale mici, fructe, plante și, posibil, insecte.

Studiul ridică și întrebări privind originea acestei specii. Thomas Sutikna, de la Universitatea Wollongong (Australia), afirmă că noile rezultate pun sub semnul întrebării ipoteza conform căreia Homo floresiensis descinde direct din Homo erectus și sugerează că ramura sa evolutivă s-ar fi desprins mai devreme din arborele genealogic al oamenilor.

„Pe măsură ce săpăturile au continuat și s-au extins, am descoperit că multe dintre interpretările noastre inițiale despre Homo floresiensis, inclusiv vârsta sa geologică, contextul stratigrafic și acum comportamentul, au fost greșite. Acest studiu clarifică aspecte esențiale despre modul în care această specie a trăit pe insula Flores timp de nenumărate generații”, a declarat Sutikna.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii

Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic

Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou