Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O echipă internațională de cercetători a scos la lumină cele mai vechi unelte de lemn cunoscute până în prezent. Cu o vechime uimitoare de aproximativ 430.000 de ani, aceste artefacte remarcabile au fost găsite în situl arheologic Marathousa 1, situat în regiunea Peloponez din centrul Greciei.

Îngropate timp de sute de mii de ani pe malul unui fost lac, obiectele atent sculptate demonstrează că strămoșii noștri timpurii erau mult mai iscusiți și descurcăreți decât se credea anterior.

• Cea mai misterioasă piatră de la Stonehenge a parcurs 700 de kilometri de-a lungul Marii Britanii
• Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

Studiul, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), descrie două obiecte de lemn prelucrate meticulos. Primul a fost fasonat din lemn de arin, în timp ce al doilea provine de la un pom din familia salciei sau a plopului.

Această descoperire devansează dovezile privind utilizarea acestui tip de unelte de lemn cu cel puțin 40.000 de ani.

Situl Marathousa 1 a oferit de-a lungul timpului unelte de piatră și oase de animale, inclusiv resturi de elefanți antici, sugerând că zona era folosită pentru tranșarea prăzii.

Strămoșii noștri prelucrau lemnul cu o abilitate surprinzătoare

Oamenii timpurii au ocupat acest teritoriu în timpul Pleistocenului Mijlociu, o fază critică în evoluția umană, marcată de dezvoltarea unor comportamente complexe.

„Spre deosebire de piatră, obiectele din lemn au nevoie de condiții speciale pentru a supraviețui perioadelor lungi de timp”, explică dr. Annemieke Milks, expert în unelte timpurii de lemn. „Am examinat la microscop suprafața urmelor lemnoase și am găsit crestături de cioplire și sculptare pe două obiecte, fiind semne clare că oamenii le-au modelat.”

Cercetătorii cred că fragmentul de arin, care prezintă urme evidente de uzură, era folosit ca un băț pentru săpat în solul moale de pe malul lacului sau pentru decojirea copacilor.

Cel de-al doilea artefact, mai mic, prezintă de asemenea semne clare de sculptare manuală. Singurul indiciu mai vechi privind utilizarea lemnului provine din situl Kalambo Falls din Zambia (acum 476.000 de ani), însă acolo materialul a fost folosit ca structură de construcție, nu ca unealtă de mână.

O competiție feroce între specii

Analiza sitului a scos la iveală și o dinamică periculoasă a mediului de atunci. Un al treilea fragment mare de lemn prezenta crestături adânci care, după investigații detaliate, s-au dovedit a fi urme de gheare lăsate de un carnivor de mari dimensiuni, cel mai probabil un urs.

„Faptul că marii prădători și-au lăsat amprenta atât de aproape de locul unde oamenii tranșau elefanții indică o competiție feroce între specii pentru resurse”, declară prof. Katerina Harvati, paleoantropolog la Universitatea din Tübingen.

Descoperirea din sud-estul Europei rescrie cronologia tehnologică a homininilor și demonstrează că utilizarea plantelor și a lemnului ca unelte de precizie era deja o practică integrată în viața de zi cu zi acum aproape jumătate de milion de ani, scrie ScienceDaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Uneltele din Epoca de Gheață din China schimbă tot ce știam despre inovația umană timpurie

Descoperirea unor unelte din fildeș de mamut rescriu cronologia umană

Unelte de piatră, vechi de 2,75 milioane de ani, dezvăluie un punct de cotitură în evoluția umană

Unelte vechi de 7.000 de ani găsite în China rescriu istoria omenirii