Există o cale de a opri pierderea pe scară largă a plantelor și animalelor de pe Pământ, conform unui expert în conservare.
Activitatea umană ne-a plasat pe cursul celei de-a șasea extincții în masă, care ar duce la pierderea a 75% din totalul formelor de viață. Până în prezent, am pierdut sau suntem aproape de a pierde 25% din toate mamiferele.
Totuși, profesorul de biologie Amy B. McEuen afirmă că încă mai avem timp să oprim acest declin. O metodă eficientă este protejarea speciilor „umbrelă” (vertebrate de talie mare), precum maimuțele, antropoidele sau alte animale binecunoscute.
Profesoara McEuen analizează un studiu din 2025 realizat în provincia Yunnan din China. Datele arată că protejarea primatelor (ghiboni, maimuțe cu nasul cârn, languri, macaci) ca specii umbrelă a salvat indirect și alte animale și plante.
Dacă 30% din teritoriul provinciei Yunnan ar fi alocat conservării primatelor, s-ar proteja automat 52% din stocarea anuală de carbon, 52% din rezervele de apă și 54% din retenția solului.
Zonele cu populații bogate de primate adăpostesc nativ și mari diversități de păsări, reptile, amfibieni și plante cu semințe. Aceeași teorie se aplică în cazul urșilor, marilor feline, mamiferelor marine sau păsărilor mari. Aceste animale au nevoie de areale vaste pentru a-și susține populațiile, oferind astfel un habitat protejat și pentru mii de alte specii mai mici.
„Vestea bună este că oamenii nu au provocat încă o a șasea extincție în masă. Vestea proastă este că rata pierderii biodiversității are ritmul extincțiilor din trecut”, afirmă McEuen. „Cu milioane de specii de protejat, nu avem timp să le luăm pe rând. Abordarea prin specii umbrelă este mult mai eficientă.”
Natura are o capacitate uimitoare de a-și reveni. Populațiile de balene cu cocoașă s-au refăcut în ultimele decenii datorită interzicerii vânătorii. În America de Nord, vulturii pleșuvi sunt din nou numeroși, după ce s-a interzis utilizarea pesticidului DDT, scrie EurekAlert.
Speciile dau dovadă și de o adaptabilitate rapidă. Anumite păsări din Arizona și-au dezvoltat ciocuri mai mari și mai groase pentru a sparge semințele de floarea-soarelui din hrănitorile suburbane.
De asemenea, recifele de corali își pot spori rezistența la căldură dacă exemplarele din zonele calde se reproduc cu cele din ape mai reci.
Refacerea ecosistemelor este mai degrabă o regulă decât o excepție. O analiză globală a arătat că aproape trei sferturi din ecosisteme (72%) s-au refăcut cel puțin parțial în doar câteva decenii, iar o treime au revenit complet la abundența inițială.
Pentru a preveni dispariția, speciile trebuie să mențină populații mari pentru a evita „vârtejul extincției”, un fenomen în care declinul numeric atrage după sine probleme genetice și ecologice ce prăbușesc specia definitiv. Din fericire, încă mai avem timp dacă acționăm acum.
Cele mai grave extincții ale Pământului ar fi fost declanșate din spațiu, spun oamenii de știință
Unde declanșează schimbările climatice cele mai multe extincții?
Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?
Un eveniment de acum 110.000 de ani ar fi putut contribui la extincția neanderthalienilor