Home » Știință » Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice

Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice

Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice
Foto: @Geomartin/Wikimedia Commonsm CC BY-SA 3.0
Publicat: 18.07.2026

Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice. În perioada de vârf a Războiului Rece, Uniunea Sovietică a extras cantități uriașe de uraniu dintr-o mină aflată în estul Germaniei, o mare parte din acest metal fiind folosită pentru fabricarea focoaselor nucleare. Fără ca autoritățile de la Moscova să știe, în apele subterane ale minei trăiau bacterii neobișnuite, care ar putea avea o utilitate importantă în prezent.

Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice. Microorganismele au fost descoperite în apa netratată care se scurge din mina Schlema-Alberoda, administrată de Wismut GmbH, în landul Saxonia. Între 1946 și 1990, de aici au fost extrase aproximativ 80.000 de tone de uraniu, zăcământul fiind unul dintre cele mai mari din lume. Cercetătorii de la Helmholtz-Zentrum Dresden-Rossendorf (Germania) au analizat probe de apă și au identificat numeroase bacterii anaerobe.

Printre acestea se află specii precum Geobacter și Shewanella, capabile să transforme metalele, bacterii din genul Desulfovibrio, care folosesc compuși ai sulfului, dar și microorganisme precum Clostridium și Pseudomonas, implicate în fermentație și în descompunerea compușilor pe bază de azot.

O surpriză pentru oamenii de știință

Experimentele au confirmat că aceste bacterii pot utiliza uraniul radioactiv în metabolismul lor dacă au la dispoziție glicerol, un compus prezent în grăsimile vegetale și animale. „Există bacterii care pot utiliza metabolic uraniul, un metal greu toxic pentru oameni”, a explicat Evelyn Krawczyk-Bärsch, coautoare a studiului, citată de IFL Science.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, oamenii de știință au recreat în laborator condițiile cu puțin oxigen existente în adâncul minei. După 130 de zile, doar 5% din uraniul dizolvat în apă mai era prezent în probe. Analizele au arătat că bacteriile încorporaseră uraniul în pereții lor celulari.

Surpriza a venit atunci când cercetătorii au analizat forma chimică a metalului. În mod obișnuit, uraniul are valența 4 sau 6, în timp ce forma cu valența 5 este extrem de rară și instabilă. Totuși, uraniul găsit în pereții celulari ai bacteriilor era tocmai în această formă neobișnuită.

„Rezultatele au fost surprinzătoare, deoarece o proporție foarte mare din uraniu s-a aflat în această stare rară, cu valența 5”, a declarat Antonio M. Newman-Portela, de la Universitatea din Granada.

La ce ar putea fi folosite aceste bacterii care mănâncă uraniu?

Mai mult, această formă de uraniu se combină cu fierul și oxigenul pentru a forma un compus stabil, notat FeU(V)O4, care încă nu are o denumire oficială. Compusul a fost identificat pentru prima dată în 2020, în probe de sol din Croația contaminate cu muniție pe bază de uraniu. Cercetătorii nu știau însă până acum cum se formează în natură și că bacteriile au un rol esențial în acest proces.

Descoperirea deschide perspectiva folosirii acestor microorganisme pentru decontaminarea zonelor afectate de uraniu și de alte materiale radioactive. Deși este prea devreme pentru a spune dacă ele ar putea fi utilizate în locuri precum Cernobîl, rezultatele sugerează că bacteriile ar putea transforma uraniul într-o formă stabilă și mult mai puțin periculoasă.

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia

Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar putea provoca haos în viitor

O rocă marțiană bizară conține un mineral pe care oamenii de știință nu se așteptau să îl găsească

Cercetătorii au aflat cum celulele cancerului de colon își schimbă identitatea pentru a se răspândi

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O forță stranie ar putea încetini velele solare interstelare
O forță stranie ar putea încetini velele solare interstelare
Din cenușa înfrângerii: O mărturie despre miracolul militar românesc din 1917
Din cenușa înfrângerii: O mărturie despre miracolul militar românesc din 1917
Ce este dislexia? De ce nu are legătură cu inteligența și cum afectează, de fapt, cititul și scrisul
Ce este dislexia? De ce nu are legătură cu inteligența și cum afectează, de fapt, cititul și scrisul
Microplasticele ajung chiar și la 2.000 de metri sub suprafața oceanului, arată un nou studiu
Microplasticele ajung chiar și la 2.000 de metri sub suprafața oceanului, arată un nou studiu
Expoziția care a prevestit Primul Război Mondial. Cum a devenit un eveniment cultural un câmp de luptă simbolic
Expoziția care a prevestit Primul Război Mondial. Cum a devenit un eveniment cultural un câmp de luptă simbolic
Adi Shankaracharya, filosoful care a remodelat gândirea hindusă înainte de a împlini 32 de ani
Adi Shankaracharya, filosoful care a remodelat gândirea hindusă înainte de a împlini 32 de ani
Cine a inventat omleta? Povestea unui preparat vechi de mii de ani pe care aproape fiecare cultură îl revendică
Cine a inventat omleta? Povestea unui preparat vechi de mii de ani pe care aproape fiecare cultură îl revendică
În 2021, oamenii de știință au adăugat o „genă a obezității” într-un cartof. Ce s-a întâmplat după aceea?
În 2021, oamenii de știință au adăugat o „genă a obezității” într-un cartof. Ce s-a întâmplat după aceea?
Un studiu arată că oamenii pot urmări mai multe conversații simultan
Un studiu arată că oamenii pot urmări mai multe conversații simultan
Cine poartă responsabilitatea pentru izbucnirea Primului Război Mondial?
Cine poartă responsabilitatea pentru izbucnirea Primului Război Mondial?
Fizicienii au creat primul material cuantic la temperatura camerei
Fizicienii au creat primul material cuantic la temperatura camerei
Ce au descoperit cercetătorii despre unul dintre cele mai cunoscute accente ale Marii Brianii?
Ce au descoperit cercetătorii despre unul dintre cele mai cunoscute accente ale Marii Brianii?
Inteligența Artificială schimbă piața imobiliară. Ce facem când anunțul prelucrat cu AI este înșelător?
Inteligența Artificială schimbă piața imobiliară. Ce facem când anunțul prelucrat cu AI este înșelător?
„Chalant dating”, noul trend în relații
„Chalant dating”, noul trend în relații
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
După doi ani de criză, prețul uleiului de măsline începe să-și revină
După doi ani de criză, prețul uleiului de măsline începe să-și revină
Cât timp câștigi cu adevărat dacă depășești viteza legală?
Cât timp câștigi cu adevărat dacă depășești viteza legală?
Canicula oprește o tradiție veche de peste un secol în Marea Britanie
Canicula oprește o tradiție veche de peste un secol în Marea Britanie