Cât poate dura viața unui om? Atunci când trupa Queen cânta „Who wants to live forever?” („Cine vrea să trăiască veșnic?”, n.r.), întrebarea era una retorică. Totuși, pentru mulți oameni răspunsul era „Eu”. Un nou studiu sugerează însă că nemurirea ar putea fi imposibilă chiar dacă, într-o zi, cercetătorii ar descoperi tratamentul perfect împotriva îmbătrânirii.
Cât poate dura viața unui om? Potrivit cercetării, chiar dacă toate celelalte mecanisme ale îmbătrânirii ar putea fi eliminate, oamenii tot nu ar putea trăi la nesfârșit. Mutațiile aleatorii din ADN ar continua să se acumuleze în celule până când organismul nu ar mai putea funcționa normal.
Simulările realizate de cercetători de la Institutul Skolkovo pentru Știință și Tehnologie din Rusia arată că acest proces ar putea stabili o limită biologică a longevității. În cel mai optimist scenariu, majoritatea oamenilor nu ar trăi mai mult de 150-190 de ani, adică aproximativ dublul speranței actuale de viață, care în cele mai favorabile condiții este de circa 79 de ani.
Autorii subliniază însă că studiul nu încearcă să prezică durata de viață a oamenilor din viitor, ci propune un nou model prin care poate fi evaluată contribuția diferitelor procese biologice la îmbătrânire. Studiul i-ar putea ajuta pe cercetători să stabilească ce mecanisme merită investigate cu prioritate pentru încetinirea procesului de îmbătrânire.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, ADN-ul nostru acumulează treptat mutații. Deși organismul repară majoritatea erorilor apărute la diviziunea celulară, unele persistă. Cele mai multe sunt inofensive, însă altele pot favoriza apariția unor boli precum cancerul. Chiar dacă toate bolile asociate vârstei ar putea fi prevenite, mutațiile ar continua să se adune și ar afecta treptat funcționarea celulelor.
Coordonată de biologul computațional Dmitrii Kriukov, echipa a vrut să afle dacă mutațiile ADN, luate separat, sunt suficiente pentru a limita durata de viață. Cercetătorii au construit un model matematic care a analizat efectul acestora asupra principalelor organe, presupunând că bolile asociate îmbătrânirii nu există.
Rezultatele au indicat o durată mediană de viață cuprinsă între 146 și 194 de ani. Deși unele persoane ar putea depăși aceste valori, nimeni nu ar deveni nemuritor. Kriukov precizează că este vorba despre estimări matematice, nu despre dovezi experimentale.
Studiul a mai arătat că nu toate celulele îmbătrânesc la fel. Pielea și ficatul își înlocuiesc constant celulele, în timp ce cele din inimă și creier sunt, în mare parte, imposibil de regenerat. Tocmai aceste celule cu viață foarte lungă par să stabilească limita maximă a longevității, subliniază ScienceAlert.
Autorii spun că mutațiile somatice reprezintă doar o parte a procesului de îmbătrânire. Dacă ele ar permite teoretic o viață de aproximativ 156 de ani, iar oamenii trăiesc în prezent mult mai puțin, înseamnă că și alți factori biologici contribuie la limitarea longevității. Cercetătorii consideră că înțelegerea acestor mecanisme și colaborarea între mai multe domenii de cercetare vor fi esențiale pentru dezvoltarea unei teorii complete a îmbătrânirii.
Studiul a fost publicat în revista npj Aging.