Un mucegai din intestinul uman ar putea oferi protecție împotriva radiațiilor. De obicei, mucegaiul nu este ceva ce ne-am dori să crească în interiorul organismului. În cazul ciupercii Mucor racemosus, însă, situația ar putea fi diferită. Un nou studiu sugerează că această ciupercă simbiotică, prezentă în intestinul uman, ar putea contribui la protejarea organismului împotriva radiațiilor.
Un mucegai din intestinul uman ar putea oferi protecție împotriva radiațiilor. Nu este pentru prima dată când cercetătorii descoperă ciuperci cu proprietăți neobișnuite în fața radiațiilor. Unele specii le pot supraviețui unor doze de raze X de până la 200 de ori mai mari decât doza letală pentru oameni.
Există și ciuperci radiotrofice, capabile să folosească radiațiile drept sursă de energie, inclusiv o specie care prosperă în rămășițele radioactive ale centralei nucleare de la Cernobîl.
M. racemosus are însă un mecanism diferit. Cercetătorii chinezi au descoperit, în experimente pe șoareci expuși la radiații, că animalele cărora le-a fost administrată ciuperca au scăzut mai puțin în greutate și au prezentat niveluri mai reduse de inflamație și stres oxidativ decât animalele netratate.
Efectul protector a fost și mai puternic atunci când cercetătorii au adaptat în prealabil ciuperca la condițiile sărace în oxigen din intestin. Chiar și șoarecii lipsiți de microorganisme intestinale au prezentat mai puține semne de afectare provocată de radiații după administrarea ciupercii, ceea ce sugerează că M. racemosus poate acționa independent de microbiota gazdei.
Cercetătorii au identificat și substanțele care ar putea explica acest efect. Trei aminoacizi produși de ciupercă (acidul L-glutamic, acidul L-aspartic și DL-lizina) par să contribuie direct la repararea ADN-ului și la refacerea țesuturilor intestinale după expunerea la radiații, scrie ScienceAlert.
Un alt compus produs de M. racemosus, numit metiltioadenozină (MTA), acționează diferit. Acesta influențează dezvoltarea bacteriei Limosilactobacillus reuteri și pare să o determine să producă mai multă metionină, nivelurile ridicate ale acestui compus fiind asociate cu o protecție mai bună împotriva radiațiilor.
Într-un ultim experiment, cercetătorii le-au oferit șoarecilor iradiați brânză fermentată cu M. racemosus. Animalele au prezentat mai puțină inflamație intestinală, o barieră intestinală mai rezistentă și niveluri mai scăzute ale markerilor sistemici de inflamație în comparație cu șoarecii care au primit brânză obișnuită.
Rezultatele sunt promițătoare, dar nu înseamnă că oamenii ar trebui să înceapă să consume această ciupercă. M. racemosus apare în mod natural sau este utilizată în unele alimente fermentate și este aprobată de FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) pentru utilizare alimentară, însă poate reprezenta un risc pentru persoanele cu imunitate compromisă.
Cercetătorii consideră că descoperirea evidențiază rolul încă insuficient înțeles al ciupercilor filamentoase în relația dintre microbiotă și organism și ar putea deschide noi direcții pentru protejarea împotriva efectelor radiațiilor.
Studiul a fost publicat în revista PNAS.
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
De ce răspunsurile imunitare la vaccinuri variază de la o persoană la alta?
Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire, arată un studiu