O echipă internațională de fizicieni a observat în mod direct un efect gravitațional cuantic anticipat de mult timp.
Folosind atomi ultra-reci, cercetătorii au demonstrat că principiul de echivalență al lui Albert Einstein rămâne valabil și la scară cuantică.
Fizica modernă se bazează pe două teorii fundamentale: mecanica cuantică, ce descrie comportamentul lumii microscopice, și teoria relativității generale a lui Einstein, care explică gravitația și structura Universului. Deși ambele au un succes uriaș, o teorie unificată a rămas evazivă.
Un nou studiu condus de Universitatea Ben-Gurion, Universitatea din Ulm și Universitatea din Oxford, publicat în Science Advances, explorează zona de suprapunere dintre cele două domenii.
Echipa de cercetători, din care face parte și laureatul Premiului Nobel Sir Roger Penrose, a testat Principiul Echivalenței, ideea că gravitația dispare local pentru un observator aflat în cădere liberă.
„Acest experiment complex oferă indicii prețioase despre modul în care gravitația și teoria cuantică pot fi unite într-o înțelegere unică asupra Universului„, a declarat prof. Ron Folman.
Pentru a testa principiul pe obiecte cuantice capabile să urmeze mai multe căi simultan, echipa a construit un instrument special numit Interferometru Galileo Cuantic.
Folosind impulsuri de microunde pe un cip atomic, cercetătorii au divizat unda cuantică a atomilor de rubidiu ultra-reci în două trasee, scrie Sciencedaily.
O parte a undei a fost menținută fixă cu ajutorul unor câmpuri magnetice, în timp ce cealaltă parte a fost lăsată să cadă liber sub influența gravitației.
Impulsurile magnetice au adus cele două căi împreună, permițând măsurarea diferenței de fază cuantică acumulate în timpul căderii.
Rezultatele au confirmat că faza cuantică măsurată se potrivește exact cu previziunile teoriei lui Einstein. Deși experimentul nu demonstrează că gravitația este cuantică, el confirmă că principiul echivalenței funcționează fără cusur în domeniul cuantic testat.
Echipele de cercetare plănuiesc deja extinderea acestei tehnici pe obiecte mai masive, cum ar fi nanodiamantele.
A greșit Albert Einstein vreodată?
Experiment inedit: Albert Einstein, sculptat doar cu ajutorul luminii pe un cristal
Cercetătorii au folosit o „Cruce Einstein” pentru a studia o galaxie tânără cu stele bătrâne
Podurile Einstein-Rosen nu sunt găuri de vierme, ci altceva mult mai straniu