„Ce cretin!”, „cretinul ăla” sau „ești un cretin” sunt expresii auzite frecvent în limbajul de zi cu zi. Pentru mulți oameni, cuvântul este doar o insultă folosită pentru a descrie o persoană considerată lipsită de inteligență. Puțini știu însă că termenul are, la origine, un sens medical foarte precis.
În literatura medicală veche, termenul „cretinism” era folosit pentru a descrie consecințele severe și ireversibile ale deficitului de hormoni tiroidieni apărut în perioada fetală sau la începutul vieții, în special în regiunile cu deficit sever de iod. Astăzi, termenul este considerat învechit și stigmatizant, iar medicina folosește diagnostice precise, precum hipotiroidism congenital sau sindrom congenital prin deficit de iod.
Cuvântul a început să fie folosit în Europa în secolele XVIII-XIX, mai ales în regiunile alpine unde boala era frecventă din cauza deficitului sever de iod din alimentație. Originea exactă a termenului este încă disputată. Unele teorii spun că provine din cuvântul francez „chrétien” („creștin”), folosit pentru a sublinia că persoanele afectate erau tot oameni și trebuiau tratate cu demnitate.
Abia în secolul al XIX-lea medicii au început să înțeleagă legătura dintre glanda tiroidă, deficitul de iod și apariția bolii. În 1850, medicul britanic Thomas Curling a descris cazuri de copii cu dezvoltare sever afectată și probleme tiroidiene, contribuind la înțelegerea afecțiunii.
Termenul „cretinism” era folosit în trecut pentru formele severe de afectare a dezvoltării produse de deficitul de hormoni tiroidieni în perioada fetală sau în primii ani de viață. Una dintre cauzele istorice importante era deficitul sever de iod al mamei în timpul sarcinii, întâlnit mai ales în regiunile în care solul și alimentația erau sărace în iod.
Hipotiroidismul congenital are însă mai multe cauze și nu trebuie confundat automat cu vechiul diagnostic de „cretinism”. Cel mai frecvent, apare atunci când glanda tiroidă a copilului nu se dezvoltă normal, este absentă sau se află într-o poziție anormală. Alteori, tiroida există, dar nu poate produce suficienți hormoni.
Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului, a sistemului nervos și pentru creștere. Dacă deficitul sever apare foarte devreme și rămâne netratat, consecințele neurologice și intelectuale pot deveni ireversibile.
În trecut, boala era mult mai frecventă în zonele montane izolate, unde alimentația conținea foarte puțin iod. Din acest motiv, regiunile alpine din Europa sau anumite zone din Asia și Africa au devenit cunoscute pentru numărul mare de cazuri.
La nou-născuți, simptomele pot fi greu de observat la început. Printre semnele descrise în literatura medicală se numără somnolența excesivă, plânsul răgușit, dificultățile de alimentație, constipația, temperatura corporală scăzută și icterul prelungit.
În lipsa tratamentului, copiii pot dezvolta întârziere intelectuală severă, creștere lentă, limbă mărită, trăsături faciale îngroșate și afectarea dezvoltării osoase.
Persoana care suferă de această afecțiune era numită în trecut „cretin”, însă termenul este considerat astăzi stigmatizant și nu mai este folosit în practica medicală modernă.
Hipotiroidismul congenital poate fi tratat, iar momentul începerii terapiei este esențial. În multe țări, nou-născuții sunt testați prin programe de screening neonatal tocmai pentru ca deficitul de hormoni tiroidieni să fie identificat înainte de apariția unor consecințe ireversibile. Atunci când diagnosticul este stabilit rapid și tratamentul începe foarte devreme, dezvoltarea copilului poate fi normală.
Problemele severe apar în special în cazurile netratate sau diagnosticate prea târziu.
Un rol esențial în prevenție îl are iodul, motiv pentru care multe state au introdus iodarea sării alimentare în secolul XX. Organizația Mondială a Sănătății consideră deficitul de iod una dintre principalele cauze prevenibile de afectare cerebrală la copii.
Introducerea sării iodate este una dintre cele mai importante măsuri de sănătate publică folosite pentru prevenirea tulburărilor provocate de deficitul de iod. Organismul are nevoie de iod pentru producerea hormonilor tiroidieni, iar necesarul crește în timpul sarcinii, când acești hormoni sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului fătului.
Tocmai deficitul sever de iod în timpul sarcinii a fost responsabil, în trecut, pentru numeroase cazuri de afectare neurologică gravă în regiunile în care populația avea acces redus la acest micronutrient.
Cretinismul nu apare la maturitate, ci reprezintă consecința unei tulburări severe a glandei tiroide netratate în copilărie. În trecut, înainte de introducerea testelor neonatale și a tratamentului hormonal, unele persoane afectate ajungeau la vârsta adultă cu dizabilități intelectuale și probleme severe de dezvoltare fizică. Acum, astfel de cazuri sunt mult mai rare în țările dezvoltate, deoarece boala poate fi diagnosticată imediat după naștere și tratată eficient.
În timp, cuvântul „cretin” a ieșit din vocabularul medical și a devenit insultă. Același lucru s-a întâmplat și cu alți termeni medicali folosiți cândva pentru diferite tulburări neurologice sau psihice.
Astăzi, termenul nu mai este folosit în practica medicală modernă, fiind considerat stigmatizant și inadecvat.
Înainte de introducerea sării iodate, anumite regiuni alpine din Europa aveau atât de multe cazuri de cretinism încât boala era considerată aproape „specifică” acelor zone. Deficitul de iod din sol și alimentație era principala cauză.
Surse:
https://medlineplus.gov/genetics/condition/congenital-hypothyroidism/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3603067/
https://www.who.int/data/nutrition/nlis/info/iodine-deficiency
Oamenii de știință au rezolvat un mister medical vechi de 30 de ani
Un experiment medical de succes oferă speranță pentru cazurile dificile de fertilitate
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Premieră într-un spital din România: Pacienții pot accesa dosarul medical online