Astronomii au descoperit primul asteroid cu trei capete din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, iar acesta are și o mică lună care îl orbitează.
Aceste este primul asteroid cu trei capete descoperit în Sistemul Solar. Numit 44 Nysa, a fost descoperit în 1857, însă până acum observațiile, inclusiv cele realizate cu Telescopul Spațial Hubble, sugerau doar că ar putea avea doi lobi, asemenea multor alți asteroizi și comete. Noile imagini obținute cu Large Binocular Telescope din Arizona și Very Large Telescope din Chile au arătat însă că Nysa pare alcătuit din trei lobi, o configurație observată pentru prima dată la un asteroid.
„Imaginile dezvăluie un obiect cu adevărat neobișnuit. Cea mai probabilă explicație este că Nysa reprezintă fie trei corpuri unite prin gravitație, fie un singur asteroid extrem de neregulat, diferit de orice am observat până acum”, a declarat coordonatoarea studiului, Kate Minker.
Pentru obținerea imaginilor au fost folosite instrumente performante și sisteme de optică adaptivă, completate de tehnici speciale de procesare care au eliminat haloul luminos din jurul asteroidului. Astfel, cercetătorii au stabilit că Nysa are aproximativ 75 de kilometri în diametru și două depresiuni care ar putea marca zonele de legătură dintre cei trei lobi.
Observațiile au scos la iveală și o lună cu diametrul de aproximativ un kilometru, aflată la cel puțin 170 de kilometri de asteroid. Satelitul, denumit provizoriu S/2026 (44) 1, a fost detectat în două campanii de observații, ceea ce le-a permis astronomilor să îi urmărească orbita.
Nysa poartă numele ținutului mitologic în care a fost crescut zeul grec Dionysos. Astronomul Al Conrad consideră că denumirea este potrivită, deoarece adevărata natură a asteroidului a rămas „mascată” timp de aproape 170 de ani. „În sfârșit îi dezvăluim identitatea”, a spus acesta.
Originea formei neobișnuite a lui Nysa rămâne incertă. Cercetătorii cred că asteroidul ar putea fi alcătuit din trei corpuri lipite între ele de gravitație. O altă ipoteză este că a fost deformat în urma unei întâlniri apropiate cu un asteroid mult mai mare. Totuși, un astfel de eveniment ar fi trebuit să lase în urmă și alte fragmente cu aceeași compoziție, iar Nysa pare să fie singur, în afară de mica sa lună.
Astronomii speră să afle care dintre scenarii este corect analizând orbita satelitului. Din aceasta vor putea calcula cu precizie masa și densitatea lui Nysa și le vor compara cu modelele teoretice, explică Space.com.
Nysa este studiat intens și datorită compoziției sale. Suprafața sa, bogată în enstatit, un mineral sărac în fier, îl face mai strălucitor decât majoritatea asteroizilor. Acesta este cel mai mare și mai luminos asteroid de tip E, categorie despre care se crede că s-a format în apropierea Soarelui și care ar fi contribuit la formarea planetelor telurice. Dacă Nysa este într-adevăr un vestigiu al acelei epoci, el ar putea oferi informații valoroase despre condițiile existente în Sistemul Solar interior în urmă cu 4,5 miliarde de ani.
Rezultatele studiului au fost publicate pe platforma arXiv și trimise către revista Astronomy & Astrophysics.
Galaxia noastră s-a răsturnat la 90 de grade, iar astronomii nu știu de ce
Ce este o lumină neobișnuită dintr-o galaxie care strălucește ca 10 miliarde de Sori?
Criză la NASA: o misiune de salvare trebuie ea însăși salvată
O teorie majoră a inseparabilității cuantice a fost confirmată experimental