Premieră în România: Au fost descoperite primele dovezi ale utilizării uneltelor din os de către neandertalieni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au descoperit în Cheile Vârghișului primele dovezi clare că omul de Neanderthal a folosit unelte din os pe teritoriul României, umplând o lacună majoră în harta arheologică a regiunii carpatice.

Adânc în Cheile Vârghișului, ascunse în cotloanele întunecate ale unei peșteri, cercetătorii au găsit primele dovezi că neandertalienii au folosit unelte din os în România.

Deși dovezi similare fuseseră descoperite din Munții Altai și până pe coasta Atlanticului, regiunea carpatică părea bizar lipsită de astfel de artefacte.

Acum, un nou studiu publicat în Journal of Quaternary Science vine să umple acest gol cu detalii despre mici unelte din os folosite pentru răzuit, ascuțit și despicat.

„Nu vreau să fiu exagerat de critic la adresa metodelor folosite în trecut de arheologi”, a declarat Ștefan Vasile, lector la Universitatea din București. „Dar, de multe ori, erau recuperate doar oasele mai mari sau mai complete.” Oasele mai mici erau adesea ignorate, deși tocmai aceste fragmente poartă cel mai des urme de utilizare.

De ce nu au fost găsite aceste dovezi în România până acum?

Situl Abri 122/1200 este o peșteră din Paleoliticul Mijlociu care a fost locuită în perioada cuprinsă între acum 230.000 și 60.000 de ani. În ciuda deceniilor de săpături, inclusiv a celor din 2014 realizate de Marian Cosac și George Murătoreanu de la Universitatea Valahia din Târgoviște, nicio unealtă din os nu fusese confirmată definitiv.

Pentru a elucida misterul, o echipă de specialiști (printre care și Monica Mărgărit, autorul principal al studiului din 2026) a analizat microscopic fiecare fragment de os.

Au căutat zgârieturi fine, margini rotunjite și capete lustruite. Pentru validare, cercetătorii au creat propriile unelte experimentale din os, reproducând tehnicile neandertalienilor, și au comparat urmele de uzură.

O lacună majoră

Din peste 10.000 de oase analizate, 83 au prezentat semne clare de prelucrare sau utilizare umană. Acestea erau unelte oportuniste, create rapid pentru o nevoie imediată, ceea ce demonstrează flexibilitate și inventivitate.

„Faptul că neandertalienii foloseau unelte din os, și încă de dimensiuni mici, pentru o gamă largă de acțiuni, demonstrează o ingeniozitate și o complexitate a procesului lor de gândire pe care mulți oameni încă o acceptă cu greu”, a adăugat Ștefan Vasile.

Următoarea mare provocare pentru arheologi este găsirea de resturi fosile umane, având în vedere că în acest sit nu s-au descoperit încă oase de neandertalieni. În prezent, echipa testează solul din peșteră pentru a identifica urme de ADN și trimite fragmente osoase la analize moleculare detaliate, scrie Phys.org.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când a avut loc încrucișarea dintre oamenii moderni și neandertalieni?

Neandertalii şi oamenii moderni au evoluat în direcţii diferite în urmă cu 800.000 de ani în urmă

Cum au dispărut neanderthalienii din Peninsula Iberică? Uneltele ar putea oferi răspunsul

Ce s-a întâmplat atunci când oamenii de știință au pus o genă umană în șoareci?