Ce s-a întâmplat atunci când oamenii de știință au pus o genă umană în șoareci?

Cercetătorii au pus o genă a limbajului uman în șoareci. O nouă genă-candidat pentru „gena limbajului uman” ar putea schimba modul în care șoarecii scot sunete atunci când este introdusă în ADN-ul lor.

Oamenii de știință au pus o genă a limbajului uman în șoareci. Această genă se numește NOVA1, iar la specia noastră este remarcabil de unică. În timp ce aproape toate celelalte mamifere au aceeași variantă a genei NOVA1 în codul lor genetic, oamenii prezintă o modificare subtilă, o singură schimbare a unui aminoacid.

• Studiu: Un somn prost poate afecta sănătatea creierului nostru
• De ce tot mai multe țări renunță la ora de vară: avantaje și dezavantaje

Această mică modificare ar fi putut avea un rol esențial în apariția limbajului vorbit și în succesul evolutiv al Homo sapiens, conform cercetătorilor de la Universitatea Rockefeller și Cold Spring Harbor Laboratory din New York (SUA).

O genă apărută recent

Nici măcar neandertalienii și denisovanii nu au această variantă genetică, ceea ce sugerează că mutația a apărut în ultimele câteva sute de mii de ani, după ce specia noastră s-a separat de aceste rude dispărute, scrie Science Alert.

Alte gene considerate esențiale pentru limbaj, precum FOXP2, care influențează modul în care șoarecii emit sunete, au fost identificate și în ADN-ul neandertalienilor. Astfel, deși aceste gene ar fi putut contribui la dezvoltarea limbajului uman, nu sunt neapărat responsabile pentru succesul evolutiv recent al speciei noastre.

Deși nu este clar ce capacități lingvistice aveau rudele noastre dispărute, mutația recentă a genei NOVA1 pare să fi avut un impact semnificativ asupra genomului uman.

Într-un eșantion de peste 650.000 de secvențe ADN umane, cercetătorii au găsit doar șase persoane anonime care nu prezentau varianta modernă a genei NOVA1. Nu se cunosc detalii despre acești indivizi.

Ce s-a întâmplat când oamenii de știință au pus o genă a limbajului uman în șoareci?

În domeniul cercetării limbajului uman, NOVA1 este „nou-venitul”, spune geneticianul Wolfgang Enard, care a studiat și gena FOXP2.

„Această genă face parte dintr-o schimbare evolutivă majoră la primii oameni moderni și oferă indicii despre originile străvechi ale limbajului vorbit”, explică Robert Darnell, neuro-oncolog la Universitatea Rockefeller. Darnell studiază de peste 30 de ani legătura dintre această genă și funcțiile cognitive.

Deși NOVA1 este doar una dintre numeroasele modificări genetice care ne diferențiază, cercetătorii cred că ar putea avea un rol crucial în învățare și dezvoltarea vorbirii.

Mutarea genei în ADN-ul șoarecilor a arătat că aceasta influențează modul în care aceștia emit sunete, oferind astfel noi perspective asupra evoluției comunicării umane.

Darnell sugerează că varianta modernă a genei NOVA1 a apărut într-o populație ancestrală de Homo sapiens din Africa și, datorită avantajelor oferite în comunicarea vocală, s-a răspândit rapid pe tot globul.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Psihologii spun că empatia față de durerea altora își atinge maximul la începutul vârstei adulte

Un nou medicament ar putea restabili vederea pentru persoanele cu leziuni nervoase

Exercițiile fizice nu ard atât de multe calorii pe cât credem, spun experții

Două modalități cheie de a reduce oboseala la locul de muncă