Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În 2009, scriitoarea și cercetătoarea americană Fiona Broome a povestit că, în timpul unei conferințe, a descoperit că mai multe persoane împărtășeau aceeași amintire greșită: erau convinse că Nelson Mandela murise în închisoare, în anii 1980. Unii își aminteau chiar că văzuseră reportaje la televizor și discursuri rostite la funeraliile sale.

Realitatea era alta. Nelson Mandela fusese eliberat din închisoare în 1990, devenise primul președinte de culoare al Africii de Sud și a murit abia în 2013.

Broome a început să folosească pentru acest tip de amintire denumirea „efectul Mandela”, iar termenul s-a răspândit ulterior pe internet.

Când mulți oameni își amintesc aceeași informație greșită

Efectul Mandela descrie situațiile în care un număr mare de persoane împărtășesc aceeași amintire falsă. Fenomenul apare atunci când grupuri întregi sunt convinse că un anumit cuvânt, un logo, o replică dintr-un film sau un eveniment s-au petrecut într-un anumit fel, deși dovezile arată contrariul.

Fenomenul este asociat cu studiul amintirilor false și al erorilor de memorie, domenii cercetate în psihologie de mai multe decenii.

Exemple care au devenit celebre

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este replica din filmul Star Wars: Episode V – The Empire Strikes Back. Foarte mulți oameni cred că Darth Vader spune: „Luke, I am your father.” În film, replica este, de fapt: „No, I am your father.”

Alt exemplu privește personajul Monopoly. Mulți își amintesc că mascota jocului poartă un monoclu, deși acesta nu a existat niciodată.

În Statele Unite, numeroase persoane sunt convinse că seria de cărți pentru copii se numește The Berenstein Bears. Titlul corect este The Berenstain Bears.

De ce memoria nu funcționează ca o înregistrare video

Intuiția ne spune că amintirile sunt stocate undeva în creier și pot fi „redate” exact așa cum s-au petrecut.

Cercetările din psihologie arată că memoria nu funcționează ca o înregistrare video. Amintirile pot fi reconstruite atunci când sunt reactivate, folosind informații din experiența inițială, cunoștințele acumulate ulterior și contextul în care are loc reamintirea.

În acest proces pot apărea erori, iar uneori aceeași eroare este împărtășită de foarte multe persoane.

Psiholoaga americană Elizabeth Loftus, una dintre cele mai cunoscute cercetătoare în domeniul memoriei, a demonstrat prin numeroase experimente că amintirile pot fi influențate de întrebări, imagini sau informații primite ulterior.

Au dreptate cei care invocă universurile paralele?

Popularitatea efectului Mandela a dus și la apariția unor explicații spectaculoase. Pe internet circulă teorii potrivit cărora aceste amintiri ar reprezenta dovada existenței universurilor paralele sau a unor modificări produse în realitate.

Nu există însă dovezi științifice care să susțină aceste ipoteze.

În cercetarea psihologică, explicațiile pentru aceste fenomene se concentrează asupra modului în care funcționează memoria, asupra sugestiei și asupra tendinței creierului de a completa informațiile incomplete folosind tipare și cunoștințe deja existente.

Efectul Mandela pune sub semnul întrebării ceva ce majoritatea oamenilor consideră sigur: propriile amintiri.

Când descoperim că o imagine, o replică sau un eveniment nu s-au petrecut așa cum ni le amintim, prima reacție este adesea neîncrederea. Tocmai această diferență dintre convingerea noastră și realitate face ca fenomenul să fie atât de discutat pe internet și atât de studiat de psihologi.

Știați că?

Denumirea „efectul Mandela” a fost propusă în 2009 de Fiona Broome.

În psihologie, „amintirea falsă” se referă la o amintire a unui eveniment sau detaliu care nu corespunde realității, dar pe care persoana îl poate percepe ca fiind autentic.

Elizabeth Loftus a demonstrat, în numeroase experimente, că memoria poate fi influențată de informații primite după un eveniment.

Existența efectului Mandela nu reprezintă o dovadă pentru universurile paralele sau alte explicații similare.

Surse:

https://psycnet.apa.org/record/2023-29387-001

https://www.britannica.com/science/memory-psychology

https://www.britannica.com/science/Mandela-effect

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce efect ar putea avea cafeaua împotriva cancerului mamar? Iată ce au descoperit oamenii de știință!

Efectul neștiut al unui medicament pentru diabet folosit de 60 de ani

Ce se întâmplă când respiri adânc? Tehnica ar putea avea un alt efect decât cel la care te aștepți!

Efectul Zeigarnik: de ce sarcinile neterminate te urmăresc?