Există observații care rămân neidentificate, dar aceasta nu înseamnă că Pământul este vizitat de extratereștri. Ce au stabilit până acum Pentagonul și NASA și de ce unele cazuri nu au încă o explicație?
Există OZN-uri? Răspunsul este „da”, dacă folosim termenul în sensul său propriu: obiecte zburătoare neidentificate. O lumină, o formă sau un obiect detectat de un senzor pot fi raportate drept OZN atunci când informațiile disponibile nu permit stabilirea naturii lor.
Aceasta nu înseamnă însă că obiectul provine din altă lume. Cuvântul „neidentificat” indică o limită a informațiilor disponibile, nu originea fenomenului.
În documentele oficiale americane este folosit termenul UAP, provenit din expresia engleză Unidentified Anomalous Phenomena – „fenomene anomale neidentificate”. Denumirea are un sens mai larg decât OZN, deoarece poate include observații din aer, spațiu, apă sau fenomene care par să se manifeste în mai multe medii.
Investigațiile desfășurate de All-domain Anomaly Resolution Office – AARO, structura Pentagonului responsabilă de analizarea acestor fenomene, arată că rapoartele soluționate au, în general, explicații convenționale.
Baloanele, păsările, avioanele, dronele, sateliții și diferite efecte optice sau produse de perspectivă se numără printre cauzele identificate.
Raportul AARO pentru anul fiscal 2025, publicat la 20 iulie 2026, analizează informațiile primite între 2 iunie 2024 și 30 mai 2025. Biroul a înregistrat 319 rapoarte, dintre care 114 au fost soluționate și atribuite unor obiecte sau fenomene obișnuite.
Alte 191 de cazuri au fost transferate în „arhiva activă”, deoarece nu conțineau suficiente informații pentru o evaluare concludentă, iar nouă au fost selectate pentru analize suplimentare realizate împreună cu specialiști din comunitatea de informații și din domeniul științei și tehnologiei. Echipa AARO a recomandat închiderea altor trei cazuri, dar decizia aștepta verificarea și aprobarea directorului. Totodată, două perechi de rapoarte au fost comasate, deoarece descriau aceleași incidente; de aceea, categoriile prezentate în document nu însumează direct 319.
Un caz poate rămâne nerezolvat nu pentru că ar implica proprietăți imposibile, ci deoarece filmarea este prea scurtă, imaginea este neclară, distanța nu este cunoscută sau datele senzorilor sunt incomplete.
Unele dintre cele mai cunoscute imagini UAP au fost realizate de piloți ai Marinei americane și confirmate de Pentagon ca înregistrări autentice. Confirmarea înseamnă că imaginile provin de la sisteme militare reale, nu că obiectele surprinse sunt nave extraterestre.
În cazul „GoFast”, filmat în 2015, obiectul părea să se deplaseze cu o viteză extraordinară deasupra oceanului. Analiza publicată de AARO în 2025 a arătat că impresia de viteză era produsă în mare parte de paralaxă – efectul rezultat din mișcarea avionului, unghiul camerei și distanța până la obiect.
AARO nu a stabilit ce era obiectul, dar a concluzionat că datele nu indicau o viteză sau o performanță anormală. Cazul demonstrează că cercetătorii pot explica aparentul comportament extraordinar al unui obiect fără să-i determine identitatea exactă.
Da. Raportul AARO din 2026 menționează inclusiv un caz raportat de mijloace ale Marinei americane aflate în largul coastelor statului Virginia. Acesta implica aproximativ 100 de UAP aeriene și două sisteme de suprafață, probabil fără echipaj uman, observate în aceeași zonă.
AARO investighează evenimentul, dar raportul nu oferă data exactă, imagini, coordonate sau suficiente informații tehnice pentru evaluarea sa independentă.
„Neexplicat în prezent” nu înseamnă însă „inexplicabil prin legile naturii”. În multe cazuri lipsesc înregistrări din mai multe unghiuri, date radar complete, distanțe exacte sau observații independente.
Până la 28 septembrie 2026, NASA nu identificase dovezi credibile ale vieții extraterestre și nici dovezi că fenomenele UAP ar avea origine extraterestră. Agenția subliniază că numărul redus al observațiilor de bună calitate împiedică formularea unor concluzii științifice ferme.
Raportul istoric publicat de AARO în 2024 nu a găsit dovezi verificabile că autoritățile sau companiile americane ar deține tehnologii extraterestre ori ar desfășura programe clandestine pentru reproducerea acestora.
Declarațiile unor foști militari sau angajați ai serviciilor de informații au fost analizate inclusiv în Congres. O mărturie sub jurământ are importanță juridică și politică, dar nu reprezintă automat o dovadă științifică. Confirmarea necesită date brute, documente autentificate, materiale accesibile cercetătorilor și rezultate care pot fi verificate independent.
Verdictul rămâne mai nuanțat decât un simplu „da” sau „nu”: există observații clasificate drept OZN sau UAP deoarece nu au fost identificate. Nu există însă dovezi publice și validate științific că vreuna dintre acestea reprezintă o navă extraterestră.
Termenul „farfurie zburătoare” s-a răspândit în 1947, după relatarea pilotului Kenneth Arnold. Expresia ar fi descris inițial felul în care se mișcau obiectele observate, nu neapărat forma lor.
Arhivele Naționale ale SUA au creat o colecție specială pentru documentele guvernamentale referitoare la OZN-uri și UAP.
Faptul că viața ar putea exista în alte regiuni ale Universului nu dovedește că ființe sau nave extraterestre au ajuns pe Pământ.
Acronimul „UFO”, echivalentul englezesc al termenului OZN, a fost introdus la începutul anilor 1950 de căpitanul Edward J. Ruppelt, primul conducător al Proiectului Blue Book al Forțelor Aeriene americane. Ruppelt considera că expresia „farfurie zburătoare” era imprecisă, deoarece observațiile raportate aveau forme și caracteristici foarte diferite.
Surse
https://www.archives.gov/research/topics/uaps
https://science.nasa.gov/uap/faqs/
Cea mai rapidă stea descoperită în Calea Lactee are o viteză uluitoare
Surpriză dincolo de Neptun! Ce au descoperit Telescoapele Spațiale James Webb și Hubble?
Telescopul Hubble a descoperit un fenomen misterios la polul sudic al planetei Saturn
Un meteorit, vechi de 4,6 miliarde de ani, i-a uimit pe astronomi