Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anestezia generală este folosită în sute de milioane de intervenții chirurgicale în fiecare an, însă oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin cum reușesc aceste medicamente să oprească temporar conștiința. Cercetările recente oferă însă indicii despre modul în care funcționează creierul și chiar despre natura conștiinței.

Înaintea apariției anesteziei moderne, operațiile se făceau asupra pacienților aflați în stare de veghe. Introducerea anestezicelor generale, în 1846, a schimbat radical medicina. Astăzi există numeroase substanțe care pot induce inconștiența, de la gaze precum xenonul până la propofol, unul dintre cele mai utilizate anestezice generale.

Deși au structuri chimice diferite, aceste medicamente interferează cu modul în care celulele nervoase comunică între ele. Scanările cerebrale arată o reducere generală a activității creierului, dar cercetătorii încă încearcă să afle exact ce declanșează pierderea conștiinței.

Ce zonă a creierului este responsabilă?

Una dintre structurile urmărite este talamusul, o regiune aflată în profunzimea creierului, care face legătura între mai multe zone cerebrale și are un rol important în starea de veghe și somn.

„Dacă anesteziezi un animal și stimulezi o zonă foarte precisă a talamusului, îl poți trezi”, spune Nick Franks, profesor de biofizică și anestezie la Imperial College London, citat de BBC.

Alți cercetători consideră că un rol central îl are cortexul cerebral, stratul exterior al creierului asociat cu procesele cognitive complexe. Sunt implicate și alte regiuni, inclusiv lobii frontal și parietal.

O stare între somn și veghe

Anestezia ridică și o întrebare mai neobișnuită: este posibil ca între conștiență și inconștiență să existe o stare intermediară?

Aproximativ unul din 15.000 de pacienți își amintește anumite aspecte ale intervenției după anestezie, fenomen numit conștientizare accidentală. Anestezistul Jaideep Pandit consideră că unii dintre acești pacienți s-ar putea afla într-o „a treia stare” de conștiință.

Într-un experiment, pacienții au primit anestezic și relaxant muscular, însă un garou a împiedicat relaxantul să ajungă la antebraț. Astfel, pacienții își puteau mișca mâna. Aproximativ o treime au reușit să strângă degetele cercetătorului la comandă, deși nu prezentau semne evidente că erau treji sau că simțeau durere.

Conștiința ar putea depinde de rețele

Cercetătorii încearcă să afle și de ce experiența conștientă este atât de individuală. Neurocercetătorul Andrea Luppi, de la Universitatea Cambridge, a folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională pentru a compara activitatea cerebrală în timpul stării de veghe și al anesteziei.

În mod normal, modul în care diferitele regiuni ale creierului comunică este atât de particular încât poate funcționa ca o „amprentă” a individului. Sub anestezie, însă, creierele oamenilor devin mai asemănătoare între ele și chiar mai puțin diferite de cele ale altor primate.

Rezultatele susțin ideea că, mai degrabă decât să fie localizată într-o singură regiune, conștiința ar putea apărea din coordonarea dintre mai multe zone ale creierului.

„Înțelegerea noastră asupra conștiinței este încă destul de rudimentară”, spune Boris Heifets, profesor asociat de anesteziologie la Universitatea Stanford.

Vă recomandăm să citiți și:

Ceaiul fierbinte ne poate răcori pe caniculă?

„Ferritin face”, noul termen viral de pe rețelele sociale. Ce legătură are cu deficitul de fier

Cât de sănătos este să mergem kilometri întregi în mocasini?

Bromhidroza, afecțiunea care poate transforma mirosul corporal într-o adevărată problemă socială