Ce ne dezvăluie anestezia generală despre creier și misterul conștiinței

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anestezia generală este folosită în peste 350 de milioane de intervenții chirurgicale în fiecare an, însă mecanismul prin care aceste medicamente ne „închid” temporar conștiința nu este încă pe deplin înțeles. Tocmai acest mister îi ajută pe cercetători să studieze una dintre cele mai dificile întrebări din neuroștiință: cum apare conștiința.

Înainte de apariția anestezicelor moderne, operațiile se făceau asupra pacienților perfect conștienți. În 1797, amiralul britanic Horatio Nelson a trecut prin amputarea brațului drept, iar legenda spune că singurul anestezic disponibil a fost o înghițitură de rom. Introducerea anesteziei generale, în 1846, a schimbat radical medicina.

Ce se întâmplă în creier

Există numeroase anestezice generale, de la xenon până la propofol. Deși au structuri chimice diferite, acestea interferează cu comunicarea dintre celulele nervoase. Scanările cerebrale arată o reducere generală a activității creierului, dar nu este clar dacă inconștiența presupune oprirea întregului creier sau dacă anumite regiuni au un rol esențial.

Una dintre acestea este talamusul, o structură aflată în profunzimea creierului, care funcționează ca un centru de legătură între diferite regiuni și contribuie la menținerea stării de veghe. „Dacă anesteziezi un animal și stimulezi o zonă foarte precisă a talamusului, îl poți trezi”, spune Nick Franks, profesor la Imperial College London, citat de BBC.

Alți cercetători consideră că un rol central îl are cortexul cerebral, stratul exterior al creierului, alături de lobii frontal și parietal.

Există o stare între conștiență și inconștiență?

Anestezia oferă indicii și despre posibilitatea unei stări intermediare. Aproximativ unul din 15.000 de pacienți își amintește fragmente din timpul operației, fenomen cunoscut drept conștientizare accidentală.

Anestezistul Jaideep Pandit a testat această ipoteză folosind un garou care împiedica relaxantul muscular să ajungă la un braț. Astfel, pacienții puteau mișca mâna dacă doreau. Aproximativ o treime au reușit să strângă degetele cercetătorului la comandă, deși nu prezentau semne evidente de trezire.

Conștiința, o rețea de conexiuni

Neurocercetătorul Andrea Luppi a comparat, prin RMN funcțional, activitatea creierului în stare de veghe și sub anestezie. În timpul anesteziei, creierele participanților au devenit mai asemănătoare între ele, iar activitatea unor regiuni îndepărtate a devenit mai puțin coordonată.

Rezultatele susțin ipoteza că, mai degrabă decât să fie localizată într-o singură zonă, conștiința apare din interacțiunea mai multor regiuni cerebrale.

Luppi consideră că anestezia și substanțele psihedelice oferă două perspective opuse asupra aceluiași fenomen: anestezicele reduc legăturile dintre regiuni, în timp ce psihedelicele precum LSD și psilocibina par să creeze noi tipare de comunicare.

Totuși, mecanismele prin care apare experiența conștientă rămân în mare parte necunoscute. „Înțelegerea noastră asupra conștiinței este încă destul de rudimentară”, spune Boris Heifets, profesor la Universitatea Stanford.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă

Bananele care nu se mai înnegresc după ce sunt tăiate, așteptate în magazinele din Marea Britanie

Un compus produs de bacteriile intestinale ar putea accelera modificările asociate bolii Alzheimer

Oamenii de știință au descoperit cum se repară singură retina afectată