De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Râdem la glume, dar și fără glume. Cercetările arată că cele mai multe izbucniri în râs apar în conversațiile obișnuite.

Râsul pare atât de firesc, încât aproape nimeni nu se oprește să se întrebe de ce există. Îl asociem cu glumele, cu filmele de comedie sau cu momentele în care ne simțim bine. Numai că oamenii râd și atunci când nu se spune nimic amuzant. Uneori râd din politețe, de emoție sau chiar din stânjeneală.

Tocmai de aceea, întrebarea „De ce râdem?” nu are nici astăzi un răspuns unic. Psihologii, neurologii și biologii evoluționiști privesc fenomenul din unghiuri diferite. Deși multe explicații coexistă, aproape toate cercetările ajung la aceeași concluzie: râsul este, înainte de toate, un mod prin care oamenii comunică între ei.

Râdem mai rar la glume decât am crede

Unul dintre cercetătorii care și-au dedicat cariera studiului râsului a fost neurobiologul american Robert Provine. Timp de mai mulți ani, acesta a observat mii de conversații în spații publice și a ajuns la o concluzie care i-a surprins chiar și pe specialiști.

Cele mai multe izbucniri în râs nu apar în fața unui banc și nici după o replică memorabilă. Ele însoțesc conversațiile obișnuite dintre prieteni, colegi sau membri ai familiei. De multe ori, oamenii râd după remarci banale, precum „Ne vedem mai târziu” sau „Am ajuns înaintea ta”.

Provine a observat și un alt lucru mai curios. Suntem de aproximativ 30 de ori mai predispuși să râdem atunci când suntem împreună cu alte persoane decât atunci când suntem singuri.

Râsul a apărut înaintea limbajului

O parte dintre cercetători cred că râsul este mult mai vechi decât vorbirea.

Cimpanzeii, bonobo și alte maimuțe antropoide scot sunete asemănătoare râsului în timpul jocului. Robert Provine și alți cercetători consideră că aceste vocalizări reprezintă una dintre rădăcinile evolutive ale râsului uman.

Ipoteza este că, înainte ca oamenii să dezvolte limbajul, râsul transmitea un mesaj simplu: „Totul este în regulă. Ne jucăm. Nu există pericol.”

Din această perspectivă, râsul nu ar fi apărut pentru glume, ci pentru a întări relațiile dintre membrii aceluiași grup.

Creierul râde din multe motive

Când auzim o glumă bună, în creier sunt activate mai multe regiuni implicate în înțelegerea limbajului, detectarea surprizei și procesarea emoțiilor. Același lucru se întâmplă, însă, și în alte situații.

Profesorul Sophie Scott, neurolog la University College London, arată că râsul nu exprimă doar amuzamentul. El poate semnala apropiere, poate reduce tensiunea într-o conversație sau poate transmite că intențiile noastre sunt prietenoase. De aceea râdem și atunci când suntem emoționați, stânjeniți sau încercăm să destindem atmosfera. Din același motiv, râsul este contagios. Atunci când auzim pe cineva râzând, creierul nostru reacționează aproape automat, pregătindu-se să participe la aceeași interacțiune socială.

O întrebare fără un răspuns unic

În vreme ce unii cercetători pun accent pe rolul social al râsului, alții cred că el apare atunci când creierul rezolvă o contradicție neașteptată, așa cum se întâmplă în cazul glumelor. Dar există și teorii care îl leagă de reducerea tensiunii emoționale.

După mai bine de un secol de cercetări, niciuna dintre aceste explicații nu a reușit să le înlocuiască pe celelalte.

Un lucru pare însă bine susținut de dovezi. Râsul nu este doar reacția la ceva amuzant. El face parte din felul în care oamenii construiesc și întrețin relațiile sociale. Motiv pentru care apare atât de des în conversațiile obișnuite, chiar și atunci când nimeni nu spune o glumă.

Știați că?

Copiii râd mult mai des decât adulții, unele estimări indicând câteva sute de episoade de râs pe zi în primii ani de viață.

Persoanele aflate într-un grup râd mult mai des decât cele care sunt singure.

Maimuțele antropoide produc vocalizări asemănătoare râsului în timpul jocului, ceea ce sugerează că acest comportament are rădăcini evolutive foarte vechi.

Surse

https://www.psychologicalscience.org/journals/current-directions/j.0963-7214.2004.00311.x/

https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/01/why-do-people-laugh-google

https://www.theguardian.com/commentisfree/2019/apr/15/scientist-studying-laughter-funny-comedy

https://www.psychologicalscience.org/journals/current-directions/j.0963-7214.2004.00311.x/

https://www.thenakedscientists.com/articles/interviews/why-do-we-laugh

https://www.psychologytoday.com/us/articles/200011/the-science-of-laughter?

Vă recomandăm să citiți și:

Cinci boli foarte diferite ar putea avea o legătură biologică ascunsă, au descoperit cercetătorii

O simplă schimbare în dietă poate modifica vârsta noastră biologică în doar 4 săptămâni

Cercetătorii au descoperit un nou compus care arde grăsimile fără a afecta apetitul

Un singur factor critic prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice, arată un studiu