O descoperire remarcabilă de fosile în Columbia pune sub semnul întrebării modul în care oamenii de știință înțeleg schimbările evolutive majore din istoria Pământului.
Cercetătorii au descoperit dovezi ale unei perioade în care grupurile de animale antice care se apropiau de dispariție trăiau alături de grupuri mai noi care aveau să înflorească în cele din urmă. Descoperirea sugerează că tranzițiile evolutive majore pot avea loc fără distrugerea pe scară largă asociată cu extincțiile în masă.
Oamenii de știință de la Universitatea McGill și de la Centro de Investigaciones Paleontológicas (CIP) au identificat acest model neobișnuit în timp ce studiau fosile din formația Paja din Columbia.
Ecosistemul marin antic păstrează un amestec excepțional de linii jurasice supraviețuitoare și grupuri cretacice emergente, oferind o privire rară într-o perioadă de schimbări biologice profunde.
Bazându-se pe aceste descoperiri, profesorul de biologie Hans Larsson de la McGill și absolventul de doctorat Dirley Cortina au propus un nou concept numit`inflexiune biotică”. Termenul descrie un punct de cotitură evolutiv atunci când grupurile mai vechi care se apropie de dispariție coexistă cu linii mai noi care încep să se extindă și să se diversifice.
Cercetătorii cred că o combinație neobișnuită de condiții de mediu a ajutat la realizarea acestui fenomen. Temperaturile calde ale serelor, nivelul ridicat al mării și apele de coastă bogate în nutrienți ar fi putut susține o gamă neobișnuit de diversă de vieți marine, scrie Sciencedaily.
Un alt factor important a fost apariția unor noi conexiuni oceanice între Pacificul de Est și Atlanticul timpuriu prin regiunea care este acum Columbia. Împreună, aceste condiții au creat probabil oportunități pentru diferite grupuri de animale de a prospera în același ecosistem. Multe dintre aceste influențe de mediu continuă să modeleze biodiversitatea din întreaga lume astăzi.
Dovezile provin din formația Paja din Cretaciul Timpuriu, lângă Villa de Leyva, Columbia. Această regiune bogată în fosile a păstrat o varietate uimitoare de animale marine preistorice, oferind oamenilor de știință o imagine neobișnuit de detaliată a unui ecosistem oceanic antic. Majoritatea fosilelor colectate din formațiune sunt găzduite la CIP.
Într-un studiu anterior, cercetătorii au reconstruit relațiile de hrănire dintre animalele din Biota Paja. Analiza lor a dezvăluit o rețea alimentară excepțional de complicată, cu o varietate neobișnuit de mare de prădători de vârf care ocupă cele mai înalte niveluri ale ecosistemului.
Această complexitate remarcabilă face ca formația să fie deosebit de valoroasă pentru investigarea modului în care se schimbă ecosistemele pe măsură ce grupurile mai vechi scad și se stabilesc altele noi.
„Cred că am descoperit un nou model de schimbare globală a biodiversității. Acum va trebui să vedem cât de răspândit ar putea fi acest lucru în istoria Pământului și cum putem cuantifica impactul său”, a spus Larsson.
Inteligența Artificială contrazice paleontologii: Pământul nu a trecut prin cinci extincții în masă
Oamenii de știință au descoperit cheia pentru prevenirea unei extincții în masă
Unde declanșează schimbările climatice cele mai multe extincții?
Focile arctice și mai bine de jumătate dintre speciile de păsări, în pericol de extincție