Home » Știință » De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii

De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii

De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 16.11.2026

Un loc familiar, un zgomot sau o împrejurare care amintește de o experiență neplăcută pot provoca teamă chiar și atunci când nu există niciun pericol imediat. Uneori, reacția apare înainte ca persoana să poată identifica motivul. Cum ajunge creierul să trateze o situație sigură ca pe una amenințătoare?

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea McGill și Universitatea din Toronto propune o explicație neașteptată. În loc să separe tot mai clar amintirile despre pericol de cele despre siguranță, anumite circuite cerebrale le-ar putea apropia, astfel încât reacția la o posibilă amenințare să fie declanșată mai repede.

Cercetarea, publicată la 14 septembrie 2026 în revista Nature Neuroscience, a fost realizată pe șoareci. Rezultatele ar putea contribui la înțelegerea mecanismelor implicate în anxietate și în tulburarea de stres posttraumatic, dar această legătură nu a fost încă demonstrată la oameni.

Creierul nu separă întotdeauna pericolul de siguranță

Multă vreme, una dintre explicațiile acceptate în neuroștiință a fost că hipocampul, regiune cerebrală importantă pentru memorie, creează reprezentări distincte ale locurilor și situațiilor pe care le întâlnim.

Această separare ne ajută să distingem un mediu periculos de unul sigur, chiar dacă cele două seamănă.

Cercetătorii au descoperit însă că lucrurile se pot petrece diferit după o experiență asociată cu frica.

Într-o anumită regiune a hipocampului, reprezentările neuronale ale mediului amenințător și ale celui inofensiv au devenit mai asemănătoare. În același timp, creierul putea reactiva mai rapid reprezentarea situației periculoase.

Descoperirea sugerează că memoria fricii ar putea funcționa, în anumite împrejurări, după o regulă diferită de cea presupusă anterior: viteza reacției poate avea prioritate în fața preciziei.

Experimentul neobișnuit: șoareci „teleportați” între două lumi

Pentru a observa fenomenul, echipa a construit un spațiu experimental de realitate augmentată.

Șoarecii au fost învățați să asocieze un anumit mediu cu o experiență neplăcută, iar un altul cu absența pericolului.

Apoi, cercetătorii au modificat rapid elementele vizuale și sonore ale spațiului, creând impresia că animalele trec instantaneu dintr-un mediu în altul, fără să se deplaseze fizic.

În tot acest timp, microscoape miniaturale au înregistrat activitatea a sute de neuroni din hipocamp.

Metoda le-a permis specialiștilor să urmărească, aproape în timp real, felul în care creierul trecea de la reprezentarea unui loc sigur la cea a unui loc asociat cu pericolul.

Au analizat și comportamentul animalelor, inclusiv tendința de a rămâne nemișcate, o reacție frecvent folosită în experimente pentru evaluarea fricii.

O regiune a creierului pare să favorizeze reacțiile rapide

Cercetătorii au comparat două zone ale hipocampului: regiunea dorsală și regiunea ventrală, mai precis subregiunile lor CA1.

În zona dorsală, reprezentările celor două medii au rămas relativ distincte.

În schimb, în regiunea ventrală, asociată și cu procesarea emoțională, activitatea neuronală corespunzătoare celor două contexte a prezentat o suprapunere mai mare.

Mai mult, reprezentarea mediului amenințător era reactivată mai rapid și mai puternic în această regiune.

Un asemenea mecanism ar putea avea un avantaj evolutiv. În fața unei posibile amenințări, reacția imediată poate fi mai importantă pentru supraviețuire decât verificarea atentă a fiecărui indiciu.

Cu alte cuvinte, creierul ar putea favoriza uneori o alarmă falsă în locul riscului de a nu recunoaște la timp un pericol real.

Ce legătură ar putea exista cu anxietatea și traumele?

Persoanele care au trecut prin experiențe traumatizante pot resimți uneori o teamă puternică în situații care seamănă doar parțial cu evenimentul inițial.

Un sunet, un miros sau un anumit loc pot readuce în prim-plan amintirea pericolului, chiar dacă împrejurările prezente sunt diferite.

Autorii studiului consideră că suprapunerea reprezentărilor neuronale observată la șoareci ar putea oferi un punct de plecare pentru cercetarea unor asemenea reacții.

Mark Brandon, profesor asociat la Universitatea McGill și unul dintre autorii lucrării, sugerează că anumite reacții excesive de frică ar putea avea legătură cu amplificarea unui mecanism normal de supraviețuire.

Aceasta rămâne însă o ipoteză. Studiul nu a inclus persoane diagnosticate cu anxietate sau tulburare de stres posttraumatic și nu a testat vreun tratament.

Descoperirea schimbă, în primul rând, întrebarea pe care și-o pun cercetătorii: dacă unele reacții de frică nu apar din incapacitatea creierului de a separa amintirile, ci dintr-un mecanism care favorizează recunoașterea rapidă a pericolului?

Experimentele viitoare vor trebui să stabilească în ce măsură această strategie neuronală există și la oameni și când poate deveni o sursă de reacții disproporționate de teamă.

Ce poți face atunci când simți frică, deși ești în siguranță?

Uneori, organismul reacționează la un zgomot, un loc sau o amintire ca și cum pericolul ar fi prezent. Dacă te afli într-o situație sigură, câteva gesturi simple te pot ajuta să gestionezi reacția:

Verifică ce se întâmplă în prezent. Privește în jur și identifică lucrurile concrete care îți arată unde te afli. Întreabă-te dacă există un pericol real sau dacă ceva ți-a amintit de o experiență neplăcută.

Încetinește respirația. Inspiră și expiră ușor, fără să forțezi. O respirație lentă și confortabilă poate contribui la reducerea tensiunii fizice.

Folosește-ți simțurile. Numește cinci lucruri pe care le vezi, patru pe care le simți la atingere și trei sunete pe care le auzi. Exercițiul te poate ajuta să îți îndrepți atenția către prezent.

Nu considera fiecare senzație un semn de pericol. Inima accelerată, transpirația sau tremurul pot apărea și în timpul anxietății. Totuși, simptomele noi, intense sau neobișnuite nu trebuie atribuite automat anxietății.

Cere ajutor dacă episoadele se repetă. Dacă frica îți afectează somnul, activitățile sau relațiile, discută cu un specialist. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre intervențiile recomandate pentru mai multe tulburări de anxietate.

Surse:

https://www.nature.com/articles/s41593-026-02435-5

https://www.mcgill.ca/newsroom/channels/news/survival-mechanism-brain-may-help-explain-ptsd-375047

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42736416/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tulburările de somn sunt legate de modificări structurale ale creierului, au descoperit cercetătorii

Excesul de greutate ar putea accelera îmbătrânirea creierului mai repede decât crezi

Ce au descoperit oamenii de știință în creierul vulpilor care au devenit prietenoase cu oamenii?

Creierul uman își organizează emoțiile folosind o grilă hexagonală, sugerează un studiu

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul emoțional
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul ...
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
Care este unul dintre cele mai importante semne ale infarctului?
Care este unul dintre cele mai importante semne ale infarctului?
De ce mirosul de benzină poate fi mai periculos decât am crede?
De ce mirosul de benzină poate fi mai periculos decât am crede?
Cum a reușit un sud-coreean să obțină cel mai mare punctaj la unul dintre cele mai dificile examene din țară
Cum a reușit un sud-coreean să obțină cel mai mare punctaj la unul dintre cele mai dificile examene din țară
Cum a fost condamnat la moarte Dostoievski şi scăpat în ultimul moment
Cum a fost condamnat la moarte Dostoievski şi scăpat în ultimul moment
Șefa diplomației europene, „profund îngrijorată” de situația umanitară din Fâșia Gaza
Șefa diplomației europene, „profund îngrijorată” de situația umanitară din Fâșia Gaza
Fenomen atmosferic fără precedent! Meteorologii sunt în alertă
Fenomen atmosferic fără precedent! Meteorologii sunt în alertă
România se poate lăuda cu „cel mai mare Târg de Crăciun din lume”
România se poate lăuda cu „cel mai mare Târg de Crăciun din lume”
O femeie a renunțat la soțul ei după 10 ani de căsnicie și l-a înlocuit cu un porc
O femeie a renunțat la soțul ei după 10 ani de căsnicie și l-a înlocuit cu un porc
Tulburările de somn sunt legate de modificări structurale ale creierului, au descoperit cercetătorii
Tulburările de somn sunt legate de modificări structurale ale creierului, au descoperit cercetătorii
Marcus Aurelius lua un medicament care conținea opiu! Ce era teriaca, preparatul cu zeci de ingrediente folosit de împăratul Romei (P)
Marcus Aurelius lua un medicament care conținea opiu! Ce era teriaca, preparatul cu zeci de ingrediente folosit de împăratul ...
Un pește cu o mutație genetică rară a fost descoperit în Statele Unite ale Americii
Un pește cu o mutație genetică rară a fost descoperit în Statele Unite ale Americii
O nouă descoperire pune sub semnul întrebării evoluția pe Pământ
O nouă descoperire pune sub semnul întrebării evoluția pe Pământ
Topirea gheții din Antarctica a declanșat o schimbare bruscă în adâncul oceanului
Topirea gheții din Antarctica a declanșat o schimbare bruscă în adâncul oceanului
Tatuajele ne afectează sistemul imunitar mai mult decât ne-am fi așteptat
Tatuajele ne afectează sistemul imunitar mai mult decât ne-am fi așteptat