Home » Istorie » 8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?

8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?

8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
Credit foto: Clarkson, P. et al. (2026) ‘An Owl’s Eye View: Human–Animal Entanglement at the Roman Fen Edge’, Environmental Archaeology, pp. 1–24. doi: 10.1080/14614103.2026.2746302.
Publicat: 16.11.2026

Într-un șanț vechi din apropierea orașului Cambridge, arheologii au descoperit o concentrație neobișnuită de oase de broască, adunate într-un spațiu atât de restrâns încât era greu de explicat cum ajunseseră toate acolo.

Animalele muriseră cu aproximativ 1.700 de ani în urmă, în perioada ocupației romane a Britaniei. Fusese locul unei catastrofe naturale, o capcană în care broaștele căzuseră fără posibilitatea de a scăpa sau urmarea unei activități umane?

O cercetare prezentată pe 9 noiembrie 2026 de Universitatea Bournemouth și Museum of London Archaeology (MOLA) arată că această acumulare a fost produsă, cel mai probabil, de păsări răpitoare. Studiul, publicat în revista Environmental Archaeology, oferă și informații despre schimbările peisajului și despre activitățile oamenilor din regiune.

Descoperirea care i-a nedumerit pe arheologi aproape zece ani

Oasele au fost recuperate între 2016 și 2018, în timpul lucrărilor arheologice asociate modernizării șoselei A14, între Cambridge și Huntingdon, în estul Angliei.

La Bar Hill, într-un sit locuit în Epoca Fierului și în perioada romană, cercetătorii au găsit mii de fragmente osoase aparținând broaștelor și altor animale mici. Cele mai multe erau concentrate într-un șanț puțin adânc, lung de aproximativ 20 de metri, care făcuse parte dintr-o amenajare mai veche a așezării.

Pentru a explica descoperirea, specialiștii au luat în calcul mai multe posibilități, de la boli și condiții meteorologice extreme până la intervenția oamenilor. Niciuna nu putea fi acceptată fără examinarea atentă a oaselor.

Cazul i-a atras atenția lui Paul Clarkson, cercetător la Universitatea Bournemouth, care a început să colaboreze cu zooarheologa Vicki Ewens, de la MOLA.

Urmele de pe oase au arătat cine le-a ucis

Cercetătorii au examinat la microscop fragmentele osoase, urmărind semnele de digestie și felul în care se rupseseră.

Unele suprafețe prezentau modificări produse de acizii digestivi, iar marginile anumitor fracturi erau rotunjite. Aceste caracteristici indicau faptul că animalele fuseseră înghițite de prădători, iar oasele ajunseseră ulterior în șanț.

Nu au fost identificate indicii care să susțină consumul broaștelor de către oameni, precum urme de tranșare sau de ardere.

Prin compararea fragmentelor cu dovezile cunoscute despre digestia diferitelor animale, echipa a identificat drept cei mai probabili responsabili ciufii de câmp, păsări răpitoare care vânează în zone deschise. Este posibil să fi contribuit și ereții vineți.

Explicația nu era însă completă. Cum putuseră păsările să consume atât de multe broaște într-un interval relativ scurt?

Cum au ajuns mii de broaște să fie vânate în același loc?

Datarea cu radiocarbon a plasat oasele în perioada romană, în jurul secolului al III-lea d.Hr.

Pentru a stabili vârsta broaștelor în momentul morții, cercetătorii au măsurat oasele membrelor anterioare, comparând dimensiunile acestora cu date biologice de referință.

Majoritatea exemplarelor erau tinere și par să fi murit în primul sezon rece al vieții sau la începutul celui de-al doilea an. Împreună cu dovezile privind umplerea rapidă a șanțului, rezultatele indică o perioadă intensă de prădare, probabil desfășurată într-un singur an.

În acea vreme, retragerea apelor din regiune lăsa în urmă bălți temporare, potrivite pentru reproducerea broaștelor comune. Acestea puteau deveni extrem de numeroase în anotimpurile favorabile.

Pentru păsările răpitoare, concentrarea broaștelor reprezenta o sursă accesibilă de hrană, mai ales înaintea și în timpul iernii.

Cum au schimbat oamenii locul unde vânau păsările

Cercetarea a adus în discuție și transformările peisajului. Analizele polenului, ale resturilor de melci și ale cărbunelui vegetal arată că, în secolele precedente, pădurile din apropierea sitului fuseseră reduse treptat pentru extinderea pășunilor.

Pe terenurile deschise, păsările răpitoare puteau vâna mai ușor, în timp ce broaștele aveau mai puține locuri unde să se ascundă.

Astfel, acumularea oaselor pare să fi rezultat din întâlnirea mai multor împrejurări: schimbarea nivelului apelor, înmulțirea broaștelor, extinderea pajiștilor și prezența păsărilor care le consumau.

Există și un indiciu despre viața comunității umane. Ciufii de câmp preferă locuri relativ liniștite pentru odihnă, ceea ce sugerează că zona șanțului era rareori frecventată în timpul iernii.

Autorii consideră posibil ca locuitorii să fi folosit terenul mai ales vara, când își mutau animalele la pășunat. Nu exclud nici evitarea deliberată a spațiului din motive sociale sau rituale, dar această interpretare are dovezi mai slabe.

Studiul arată cât de multe informații pot fi recuperate din rămășițele unor animale mici, care altădată ar fi putut trece neobservate. La Bar Hill, oasele de broască au permis reconstituirea unui episod din viața păsărilor sălbatice, dar și a schimbărilor produse în peisaj de comunitățile umane.

Surse:

https://doi.org/10.1080/14614103.2026.2746302

https://phys.org/news/2026-11-case-roman-frog-graveyard.html

https://www.brightsurf.com/news/1ZZP09N1/ancient-frog-mystery-solved.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Adevărul despre bandele din Anglia victoriană: violență reală sau mit modern?

Jack Broughton, părintele boxului modern. A transformat luptele fără mănuși din Anglia secolului al XVIII-lea

Tezaure uriașe din Epoca Fierului descoperite în Anglia ar putea proveni de la înmormântarea unei puternice regine celte

Cum a ajuns o monedă feniciană veche de 2.000 de ani în casieria unui șofer de autobuz din Anglia?

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius ...
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui ...
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație ...
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul emoțional
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul ...
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
Care este unul dintre cele mai importante semne ale infarctului?
Care este unul dintre cele mai importante semne ale infarctului?
De ce mirosul de benzină poate fi mai periculos decât am crede?
De ce mirosul de benzină poate fi mai periculos decât am crede?
Cum a reușit un sud-coreean să obțină cel mai mare punctaj la unul dintre cele mai dificile examene din țară
Cum a reușit un sud-coreean să obțină cel mai mare punctaj la unul dintre cele mai dificile examene din țară
Cum a fost condamnat la moarte Dostoievski şi scăpat în ultimul moment
Cum a fost condamnat la moarte Dostoievski şi scăpat în ultimul moment
Șefa diplomației europene, „profund îngrijorată” de situația umanitară din Fâșia Gaza
Șefa diplomației europene, „profund îngrijorată” de situația umanitară din Fâșia Gaza
Fenomen atmosferic fără precedent! Meteorologii sunt în alertă
Fenomen atmosferic fără precedent! Meteorologii sunt în alertă
România se poate lăuda cu „cel mai mare Târg de Crăciun din lume”
România se poate lăuda cu „cel mai mare Târg de Crăciun din lume”