Viața pe Pământ era destul de rară în primele câteva miliarde de ani, până când giganți bizari au început să apară în Ediacaran, acum aproximativ 600 de milioane de ani. Mult timp dominat de viața microbiană, Pământul a primit în cele din urmă primele sale animale.
Într-un nou studiu, cercetătorii se uită înapoi la acest moment crucial, investigând nu doar animalele în sine, ci și modul în care unele medii au păstrat dovezi ale corpurilor lor moi, greu de fosilizat, pentru ca noi să le găsim jumătate de miliard de ani mai târziu.
Cunoscute colectiv sub numele de biota Ediacaran, acestea au inclus o gamă largă de organisme în principal moi, cu dimensiuni și complexități fără precedent și, în unele cazuri, cu semne de întrebare.
Cu toate acestea, ele vor dispărea în curând, într-o extincție în masă în urmă cu aproximativ 550 de milioane de ani, care a pregătit scena pentru explozia cambriană. De fapt, este uimitor că știm ceva despre aceste animale antice, având în vedere cât timp au trăit și cât de puțin material dur au lăsat în urmă pentru a se fosiliza.
„Cu mai bine de jumătate de miliard de ani în urmă, peisajul din ceea ce este acum Australia de Sud arăta foarte diferit”, spune autorul principal Karol Faehnrich, geolog la Universitatea Adelaide.
Cercetarea se concentrează pe formațiuni de rocă din Flinders Ranges din Australia de Sud, o regiune muntoasă renumită pentru rara sa comoară de fosile diverse, bine conservate, care datează din perioada Ediacaran, care a durat de la aproximativ 635 milioane, la 538,8 milioane de ani în urmă.
Nu este clar cum se încadrează în arborele genealogic mai larg al pământului, adică în ce măsură sunt animale ancestrale sau fundături evolutive, dar și de ce radiația lor rapidă a avut loc în primul rând, urmată de declinul lor enigmatic, scrie ScienceAlert.
Cercetările anterioare au legat Biota Ediacaran de schimbările globale ale nivelului mării care au avut loc la acea vreme, notează Faehnrich și colegii săi, iar aceste schimbări au fost citate ca potențiali factori ai inovației evolutive, precum și factori în conservarea fosilelor Ediacaran.
În noul studiu, cercetătorii au cartografiat caracteristicile geologice din Flinders Ranges pentru a afla cum era peisajul în urmă cu aproximativ 550 de milioane de ani, inclusiv modul în care s-a schimbat târziu în perioada Ediacaran și modul în care s-au acumulat sedimente purtătoare de fosile.
Acest lucru a dezvăluit urme de canioane colosale orientate spre sud-est, scufundându-se la adâncimi de 280 de metri și întinzându-se mai mult de 6 kilometri în unele locuri.
Canioanele par să se fi format în mare parte prin eroziunea subacvatică, începând cu o scădere majoră a nivelului mării, relatează cercetătorii. Când nivelul mării a crescut mai târziu, canioanele s-au umplut cu sedimente pe măsură ce peisajul a fost inundat.
„Am găsit dovezi că aceste canioane subacvatice uriașe au traversat platoul continental înainte de a fi inundate rapid pe măsură ce nivelul mării a crescut din nou”, spune Faehnrich. „Această inundație a creat condițiile care au permis conservarea uneia dintre cele mai bogate fosile Ediacaran din lume.”
Pe baza caracteristicilor depunerilor de sedimente, regiunea a fost aparent supusă unor fluxuri puternice de apă care ar fi putut muta volume mari de material.
„Dovezile indică o combinație între schimbarea nivelului mării și procesele geologice locale care modelează bazinul antic”, spune co-autorul Diego Garcia-Bellido, biolog la Universitatea Adelaide.
„Această evoluție extraordinară a deschis calea pentru conservarea orizonturilor bogate în fosile. Multe fosile Ediacaran sunt păstrate ca impresii delicate ale organismelor cu corp moale”, spune el. „Aceste tipuri de fosile supraviețuiesc doar atunci când condițiile de mediu sunt potrivite. Munca noastră arată că o creștere a nivelului mării a jucat un rol important în crearea unei ferestre de conservare excepțională.”
Cercetarea a fost publicată în Earth and Planetary Science Letters.
Ce mâncau, de fapt, dinozaurii? Cel mai probabil alge marine, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fosilele „uitate” într-un muzeu dezvăluie cum arătau puii de T. rex
Fosile rare dezvăluie fețele primilor bebeluși ai speciei umane