Cercetătorii din China au identificat unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ. Eșantioanele, găsite în Complexul Shimen din provincia Hebei, au o vechime de aproximativ 3,95 miliarde de ani și oferă informații importante despre primele etape ale istoriei planetei noastre, o perioadă pentru care există foarte puține dovezi geologice.
Pământul are o vechime estimată la 4,54 miliarde de ani, conform datărilor radiometrice ale rocilor vechi, probelor selenare și meteoriților. Totuși, cele mai vechi roci confirmate până acum aveau aproximativ 4,03 miliarde de ani și au fost descoperite în Complexul Acasta Gneiss, din nordul Canadei.
Lipsa unor eșantioane mai vechi a îngreunat înțelegerea evoluției timpurii a planetei, în special a momentului în care s-a format prima crustă continentală și au început procesele tectonice.
Cercetătorii din China au identificat unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ. Pentru a stabili vechimea acestora, echipa a analizat inclusiv cristalele de zircon încorporate în acestea. Aceste minerale permit datarea precisă prin măsurarea raportului dintre uraniu și plumb. Uraniul se dezintegrează radioactiv și se transformă în plumb, iar cercetătorii pot calcula vechimea unui cristal în funcție de cantitățile celor două elemente. Deoarece plumbul nu intră în structura inițială a cristalului de zircon, prezența sa provine din dezintegrarea uraniului.
Analizele au confirmat că rocile au aproximativ 3,95 miliarde de ani, fiind printre cele mai vechi descoperite vreodată. Cercetătorii au studiat și izotopii de hafniu și oxigen-18 din cristalele de zircon, identificând indicii că rocile originale s-au format în apropierea suprafeței și au intrat în contact cu apa, înainte de a ajunge la aproximativ 50 de kilometri adâncime.
Compoziția izotopică a hafniului indică faptul că materialul din care provin rocile fusese deja sărăcit în anumite elemente din manta înainte de acum 4,3 miliarde de ani. Descoperirea oferă astfel dovezi că procesele de formare și diferențiere a crustei terestre începuseră încă din acea perioadă, scrie IFL Science.
Cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează existența tectonicii plăcilor în forma sa modernă pe Pământul timpuriu. Scufundarea materialului în adâncurile planetei ar fi putut fi provocată de mișcări ample ale mantalei sau de impactul unui corp cosmic.
Următoarea etapă va presupune analizarea suplimentară a compoziției izotopice și geochimice a acestor roci, precum și a altor formațiuni din regiune, datând din Arhaicul timpuriu, cuprins între cu 3,8 și 3,1 miliarde de ani în urmă.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
Pământul și-ar fi produs propria apă în urmă cu 4,5 miliarde de ani, indică noi descoperiri
Sute de milioane de ani lipsesc din istoria geologică a Pământului. Cum este posibil?
Pot găurile negre să se dividă? Ce spun fizicienii despre scenariul invers fuziunii