Cum să fii mai odihnit? Când vine vorba despre somn, atenția se concentrează adesea asupra numărului de ore dormite. Numeroase recomandări pun accentul pe durata odihnei pentru menținerea sănătății inimii, reducerea riscului de demență și încetinirea efectelor îmbătrânirii. Totuși, un nou studiu sugerează că regularitatea programului de somn ar putea fi mai importantă pentru sănătatea cardiovasculară decât timpul petrecut în pat.
Cum să fii mai odihnit? Iată răspunsul unui expert: „Deși ne concentrăm adesea asupra celor opt ore de somn pe noapte, menținerea unui program regulat, cu ore constante de culcare și de trezire și o durată similară a somnului de la o noapte la alta, este o măsură practică pe care oricine o poate adopta pentru a-și proteja inima și vasele de sânge”, explică Minh Tuan Viet Nguyen, neurolog la Spitalul de Copii din Boston și Facultatea de Medicină Harvard (ambele din SUA).
Într-un nou studiu, Nguyen și coautorul Anh Khoa Tran, cercetător la Universitatea Maryland (SUA), au analizat date înregistrate de brățările Fitbit și dosarele medicale electronice ale peste 10.000 de adulți americani, cu o vârstă mediană de 53 de ani. Participanții făceau parte din programul de cercetare All of Us al Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.
Cercetătorii au urmărit să stabilească ce caracteristici ale somnului sunt cel mai strâns asociate cu bolile cardiovasculare și metabolice. Analiza a inclus durata și calitatea somnului, regularitatea programului, orele de culcare și de trezire, precum și ciclurile de somn. Datele au fost colectate timp de șase luni, iar participanții au fost monitorizați medical ulterior, pentru o perioadă mediană de 3,7 ani, relatează ScienceAlert.
Rezultatele au arătat că durata medie a somnului nu era asociată semnificativ cu riscul unor afecțiuni cardiovasculare majore, precum infarctul, insuficiența cardiacă, cardiomiopatia și accidentul vascular cerebral ischemic.
În schimb, neregularitatea programului de somn a fost asociată cu un risc mai mare. O creștere cu 29 de minute a variației duratei somnului de la o noapte la alta îi corespundea unei creșteri cu 24% a riscului de afecțiuni cardiovasculare majore. Variațiile orelor de culcare, de trezire și ale punctului median al somnului au fost asociate, de asemenea, cu riscuri mai mari, cuprinse între 20% și 23%.
Diferențele în ceea ce privește durata somnului au fost asociate și cu o creștere cu 32% a riscului relativ de insuficiență cardiacă, cu 16% a riscului de hipertensiune arterială și cu 20% a riscului de diabet de tip 2.
Cercetătorii subliniază că studiul este observațional și nu demonstrează că programul neregulat de somn provoacă aceste afecțiuni. Totuși, există explicații biologice posibile. Dereglarea repetată a ritmului circadian poate crește tensiunea arterială și poate afecta reglarea glicemiei, în timp ce somnul perturbat poate modifica echilibrul sistemului nervos autonom și poate favoriza inflamația.
Rezultatele susțin ideea că regularitatea somnului ar trebui evaluată alături de durata acestuia atunci când este analizată sănătatea cardiovasculară. „Uneori, nu putem controla calitatea somnului. Regularitatea este însă ceva ce unii oameni pot gestiona, păstrând ore constante de culcare pe parcursul săptămânii și trezindu-se la aceeași oră în fiecare dimineață”, a explicat Nguyen.
Studiul a fost publicat în revista Circulation: Population Health and Outcomes.
Creierul uman își organizează emoțiile folosind o grilă hexagonală, sugerează un studiu
Un studiu dezvăluie tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește sănătatea mintală la nivel global
De ce oamenii sunt atrași de lideri autoritari în vremuri incerte?
Ce are în comun creierul unui bebeluș cu cel al unui bolnav de Alzheimer?