Ce are în comun creierul unui bebeluș cu cel al unui bolnav de Alzheimer?

Creierul unui bebeluș și cel al unei persoane în vârstă par să fie foarte diferite, însă cercetătorii au descoperit asemănări care ar putea ajuta la înțelegerea bolii Alzheimer.

La începutul vieții, creierul formează numeroase celule și conexiuni neuronale. O parte dintre sinapse sunt eliminate ulterior, printr-un proces numit remodelare sinaptică. Plasticitatea cerebrală permite adaptarea la experiențe și schimbări de mediu, însă, odată cu înaintarea în vârstă, apar procese degenerative care sporesc riscul unor afecțiuni precum Alzheimer.

Un indicator important pentru depistarea bolii prin analize de sânge este p-tau217, o formă modificată a proteinei tau, care poate contribui la formarea unor aglomerări patologice în creier.

Cercetări anterioare au arătat că nivelurile acestei proteine sunt ridicate și la nou-născuți. Într-un nou studiu, Fernando Gonzalez Ortiz, de la Universitatea din Göteborg (Suedia), și colegii săi au analizat probe de sânge de la 42 de nou-născuți sănătoși, 41 de vârstnici fără Alzheimer și 73 de pacienți diagnosticați cu boala. Echipa a măsurat două forme de tau fosforilată, p-tau217 și p-tau205, precum și alte proteine asociate neurodegenerării.

Cum seamănă creierul unui bebeluș cu cel al unui bolnav de Alzheimer? Proteina benefică la începutul vieții, dar dăunătoare în ultima parte a acesteia

„Am vrut să aflăm dacă este afectată doar p-tau217 sau dacă sunt implicate mai multe regiuni ale proteinei. Am demonstrat că, în timpul dezvoltării, tau este fosforilată în toate regiunile analizate”, a explicat Gonzalez Ortiz.

Procesul diferă de cel întâlnit în Alzheimer, unde modificările apar într-o anumită succesiune, iar p-tau217 este detectată timpuriu. Cercetătorii au identificat și niveluri ridicate de GFAP la nou-născuți, în timp ce amiloidul și proteina NFL erau prezente în cantități reduse.

Tau fosforilată are un rol important în dezvoltarea creierului, contribuind la organizarea celulelor, creșterea axonilor și maturizarea sinapselor. Cercetătorii iau în calcul conceptul de pleiotropie antagonistă: un proces benefic în primele etape ale vieții, care poate deveni patologic ulterior. Astfel, nivelurile ridicate de p-tau ar putea susține dezvoltarea cerebrală, dar creșterea lor la bătrânețe ar putea semnala probleme, explică IFL Science.

Am putea avea nevoie de noi metode de diagnosticare

Descoperirea ridică întrebări despre folosirea proteinei tau drept biomarker. Nivelurile de p-tau măsurate la nou-născuți le depășeau pe cele întâlnite de obicei la pacienții cu Alzheimer. Prin urmare, un test standard ar putea indica în mod eronat prezența bolii la un bebeluș.

„Folosim proteina tau fosforilată pentru a diagnostica Alzheimer, dar încă nu înțelegem pe deplin ce reprezintă aceasta”, a spus Gonzalez Ortiz.

Cercetătorii știu foarte puține lucruri și despre evoluția proteinei între copilărie și bătrânețe. Niveluri ridicate de p-tau apar, de exemplu, și la adulții care au suferit traumatisme craniene, posibil deoarece proteina este eliberată în sânge în urma leziunii.

Rămâne neclar de ce p-tau crește în cazul bolii Alzheimer, dar nu și în alte forme de demență. O posibilă explicație ar fi interacțiunea cu amiloidul: prezența acestuia crește riscul bolii, iar asocierea cu tau îl amplifică.

„Ceea ce avem nevoie este, de fapt, întregul film”, a explicat cercetătorul. O singură măsurătoare nu poate surprinde evoluția proteinei de-a lungul vieții și ar putea duce la diagnosticarea greșită a unor persoane sau la administrarea unor tratamente inutile.

Echipa intenționează să continue cercetările folosind organoizi cerebrali și modele animale, pentru a compara rolul proteinei tau în creierul unui bebeluș cu cel pe care îl are în bolile neurodegenerative.

Studiul a fost publicat în revista Brain Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa

Afectează ciclismul fertilitatea? Ce spun specialiștii

Cum îți poți regla sistemul nervos: obiceiuri simple care ajută organismul să gestioneze stresul

Ce presupune dieta nordică? Un studiu amplu arată că ne-ar putea ajuta să trăim mai mult