Selectia naturala a influentat genomul uman si sensibilitatea la anumite boli

Culorile diferite de par, inaltimea sau sensibilitatea la anumite boli observate in randul populatiilor umane moderne sunt rezultatul unui proces de adaptare la mediu, potrivit acestei vaste analize unice a genomului, publicata in Nature Genetics.
Studiul a permis identificarea a 582 de gene care variaza in functie de populatii. "Aceste gene s-au diferentiat in urma cu 60.000 – 10.000 de ani", potrivit cercetatorilor.
Anumite gene determina diferentele fizice (culoarea pielii, desimea parului), altele determina relatia cu agentii patogeni: astfel, o mutatie a genei CR1 care este prezenta la 85% dintre africani, dar absenta la europeni si asiatici (chinezi, japonezi), poate oferi o mai mare protectie fata de formele severe de malarie.
"Genele au participat la adaptarea la mediu, mutatiile au adus mai multe avantaje selective: joaca, probabil, un rol important la scara fiecarui individ", a explicat Lluis Quintana-Murci, de la departamentul de genetica evolutiva umana, Institutul Pasteur.
Astfel, o buna adaptare la un mediu nutritional sarac ar putea – in parte – constitui cauza unei mai mari vulnerabilitati la obezitate si hipertensiune arteriala manifestata de africani intr-o societate ca aceea americana, unde mediul nutritional este bogat.
"Se cunosc functiile multora din aceste gene. Dar s-au descoperit cateva gene ale caror functii nu se cunosc, deocamdata", a mai spus cercetatorul.
Studiul a fost realizat pe baza datelor puse la dispozitie de consortiul public international HapMap.
La studiu au participat 210 persoane reprezentative pentru diferitele populatii umane. Nivelul de diferente intre populatii a putut fi masurat datorita unui numar de 2,8 milioane de markeri genetici.
"Totusi, aceste gene (sau, mai degraba, variantele lor) nu reprezinta decat o parte infima a genomului, fapt care anuleaza din nou conceptul de «rasa» din punct de vedere genetic", spun cercetatorii.
Studiul "care a identificat, mai ales, genele ce influenteaza sensibilitatea la maladii a caror frecventa variaza in functie de populatie, deschide calea unor cercetari genetice de interes medical", a adaugat Quintana-Murci.

Sursa: MEDIAFAX

• „Update Go4it” #22. Alexandru „Andu” Rădulescu aduce insighturi din eSuperliga și din culisele contentului digital
• Câte cești de cafea putem bea pe zi pentru o îmbătrânire sănătoasă?